Guvernul Bolojan a dat datele! Județele unde vor fi concediați cei mai mulți angajați. Află AICI situația de la tine din județ

„Zona de administrație publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zona de asistență socială. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe acest cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a spus Bolojan.

Reforma aparatului administrativ local ar putea însemna disponibilizarea a peste 13.000 de angajați din primării și consilii locale, potrivit unei analize guvernamentale coordonate de premierul Ilie Bolojan. Datele arată că jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) din țară au organigrame mai mari decât plafonul care ar rezulta după o reducere cu 40% a schemelor de personal.

Reforma propusă de guvern are potențialul de a remodela radical administrația locală: una din zece funcții ocupate ar putea dispărea, iar jumătate dintre primării ar trebui să reducă personalul. Pentru județe precum Galați, Vrancea sau Sălaj, efectele ar fi dure, aproape toate localitățile fiind vizate de restructurări. În schimb, alte județe, precum Bihor sau Tulcea, ar resimți schimbările doar marginal.

Situația la nivel național

Total UAT-uri( localitați) analizate: 3.228

UAT-uri unde se impun reduceri: 1.655 ( 51%)

Posturi ocupate în prezent: 126.862

Ilie Bolojan, conferință de presă după ce a amenințat cu demisia: „Avem un program de guvernare pe baza căruia am acceptat să preiau această responsabilitate” / Liderii Coaliției, chemați la Cotroceni

Bolojan cere prefecturilor verificarea datelor privind angajații primăriilor și consiliilor județene

Posturi care ar trebui eliminate: 13.098 ( 10% din totalul angajaților actuali)

Astfel, una din două primării are un aparat birocratic prea mare raportat la standardele propuse, ceea ce face imposibilă menținerea structurii fără restructurări.

Județele cele mai afectate

Prahova: –724 posturi (–15%), 68 UAT-uri vizate (65%)

București: –709 posturi (–8%), 4 UAT-uri vizate (57%)

Argeș: –649 posturi (–16%), 58 UAT-uri vizate (56%)

Suceava: –627 posturi (–13%), 48 UAT-uri vizate (42%)

Mureș: –513 posturi (–13%), 56 UAT-uri vizate (54%)

Galați: –522 posturi (–17%), procentul cel mai ridicat de reducere – 92% dintre UAT-uri vizate

De asemenea, Sălaj și Vrancea se remarcă prin faptul că aproape toate primăriile ar fi obligate să reducă personalul: 90%, respectiv 84% dintre UAT-uri.

Județele cu cel mai mic impact

Bihor: doar –53 posturi (–2%), reduceri necesare în 16% din UAT-uri

Tulcea: –60 posturi (–4%), doar 21% dintre UAT-uri afectate

Bistrița-Năsăud: –125 posturi (–6%), reducere în doar 17% dintre UAT-uri

Declarații Bolojan

Premierul subliniază că reforma este inevitabilă, deoarece multe primării nu își pot acoperi nici măcar cheltuielile de personal din veniturile proprii, fiind întreținute aproape exclusiv din banii statului.

„Pe partea de administraţie publică locală, reforma este absolut necesară. În multe locuri, primăriile nu-şi pot suporta cheltuielile de personal din veniturile proprii, iar acestea sunt asigurate de la bugetul de stat. În situaţiile în care o primărie nu-şi poate acoperi nici măcar salariile, înseamnă că ea există pentru angajaţii ei, nu pentru cetăţeni”, a spus Bolojan.

El a explicat că există două variante:

• fie se reduc cheltuielile și personalul, menținând actuala structură administrativă;
• fie, pe termen mediu, se va ajunge la o reorganizare teritorială și la desființarea unor unități administrative care nu se mai justifică din punct de vedere financiar.

Premierul a reamintit că pachetul de reformă administrativă are trei direcții:

Creșterea capacității administrative și eficienței primăriilor – prin reducerea personalului.

Descentralizarea – pentru ca deciziile să fie luate mai aproape de cetățeni, iar patrimoniul nevalorificat de ministere să fie pus în slujba comunităților.

Reorganizarea administrativă – măsură ce ar putea fi aplicată ulterior, în urma unui consens politic.

„Ori reducem aceste cheltuieli și putem funcționa pe actuala structură, dar cu mai puțini angajați, ori vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm unități care nu se mai justifică datorită raportului dintre populație și costurile de funcționare”, a avertizat Bolojan.