Delphine Cherry știe mai bine ca oricine cât de dificil de combătut este criminalitatea în Chicago. În 1992, fiica ei adolescentă a fost împușcată mortal într-unul dintre cele mai sărace cartiere ale orașului, fiind victima unui schimb de focuri între bande. Douăzeci de ani mai târziu, în suburbia din sudul orașului, criminalitatea i-a răpit și fiul.
„Nu crezi că se va întâmpla de două ori în viața ta”, a spus ea.
Chicago se pregătește de săptămâni întregi pentru trimiterea trupelor Gărzii Naționale în al treilea oraș ca mărime al țării, așa cum a promis președintele Donald Trump. Deși Trump a spus că trupele vor ajuta la combaterea criminalității într-un oraș pe care l-a descris ca fiind „un iad”, administrația a păstrat tăcerea cu privire la detaliile operațiunii, inclusiv când va începe, cât va dura, câte trupe vor fi utilizate și ce rol vor juca acestea în aplicarea legii civile.
Trump a oscilat între a trimite trupe la Chicago și a nu le trimite, insistând uneori că va acționa unilateral pentru a le desfășura și sugerând în alte momente că ar prefera să le trimită la New Orleans sau în alt oraș dintr-un stat în care guvernatorul „vrea să venim”. Cel mai recent, el a declarat săptămâna aceasta că Chicago este „probabil următorul” după ce trupele Gărzii Naționale vor fi trimise la Memphis.
Deși Chicago are de ceva timp una dintre cele mai ridicate rate de violență cu arme de foc dintre marile orașe americane, liderii orașului și ai statului se opun în mod categoric operațiunii planificate, calificând-o drept teatru politic. Și chiar și cei mai afectați în mod direct, inclusiv persoanele care și-au pierdut persoanele dragi în urma unor crime violente se întreabă cum ar putea trimiterea trupelor să aibă un efect durabil în lupta împotriva acestora.
Deși administrația Trump nu a precizat ce vor face trupele și în ce zone ale orașului Chicago vor opera, a promis în mod explicit o creștere a numărului de agenți federali care se vor ocupa de aplicarea legilor privind imigrația. Așa-numitele politici de azil ale orașului sunt printre cele mai stricte din țară și interzic poliției locale să coopereze cu autoritățile federale în materie de imigrație.
Chicago nu este singurul oraș condus de democrați care se află în vizorul lui Trump – el a menționat și Baltimore ca posibilă țintă. Dar Trump pare să nutrească un dispreț deosebit pentru Windy City, avertizând într-o postare pe rețelele sociale cu tema „Apocalypse Now” la începutul acestei luni: „Îmi place mirosul deportărilor dimineața. Chicago este pe cale să afle de ce se numește Departamentul de RĂZBOI”.
Criticile președintelui se concentrează însă mai degrabă pe modul în care liderii democrați ai orașului și ai statului abordează problema criminalității.
Primarul Brandon Johnson și guvernatorul Illinoisului, JB Pritzker, au subliniat în repetate rânduri scăderea criminalității în Chicago și au solicitat mai multe fonduri federale pentru programe de prevenire, în loc să trimită Garda Națională.
Anul trecut, orașul a înregistrat 573 de omucideri, sau 21 la fiecare 100.000 de locuitori, potrivit Institutului de Tehnologie din Rochester. Aceasta reprezintă o scădere de 25% față de 2020 și o rată mai mică decât în alte orașe mari din SUA. Ca în majoritatea orașelor mari, criminalitatea violentă nu este distribuită uniform în Chicago, majoritatea împușcăturilor având loc în partea de sud și de vest a orașului.