Specialiștii estonieni învață de la experții militari ucraineni cum să-și consolideze apărarea anti-dronă, după ce o dronă de atac a traversat spațiul aerian al Estoniei fără să fie detectată, explodând într-un câmp de lângă o comunitate rurală. Incidentul a expus vulnerabilități majore în sistemul de supraveghere aeriană al țării baltice.
„Este o greșeală uriașă să începi prin a cumpăra echipamente și abia apoi să te întrebi cum le folosești.
Totul trebuie să se bazeze pe analiza riscurilor”, potrivit lui Andrus Padar, expert în teledetecție din cadrul Academiei de Servicii de Securitate din Estonia, citat de ERR News.
El a explicat că zona afectată se află la granița cu Letonia, considerată sigură până recent, motiv pentru care acolo nu fuseseră instalate senzori: „Este totuși o graniță internă a Uniunii Europene. Și nu aveam senzori acolo”.
Acum, țara se uită cu seriozitate către Ucraina, care și-a dezvoltat apărarea anti-dronă cu sprijinul Statelor Unite.
În cadrul unor programe oficiale de formare, a început instruirea directă a voluntarilor civili din Liga de Apărare a Estoniei, unde specialiștii ucraineni îi pregătesc pentru utilizarea și controlul dronelor.
Estonia, care a avut primele interacțiuni cu dronele încă din 2004 în Irak și apoi în Afganistan, nu a investit serios în acest domeniu.
O încercare timpurie de a colabora cu o companie estoniană, Eli, a eșuat, iar dronele construite atunci „au ruginit înainte de a fi folosite”, potrivit maiorului în rezervă Sten Reimann, care a explicat că „SUA au ajutat Ucraina să dezvolte un centru unic de apărare aeriană. Când apar mai multe ținte simultan, este esențial să ai un comandament foarte bine organizat”.
Expertul în apărare cibernetică citat a explicat și cum poate fi evaluată o dronă: dacă are ceva atașat dedesubt, devine suspectă: „Poate transporta o doză de Cola, dar și explozibili sau medicamente. Nu știi niciodată ce e dedesubt”.
Tot el a avertizat că ideea unui așa-zis „zid de drone”, vehiculată în spațiul public, este nerealistă: un singur complex de supraveghere costă aproximativ 5 milioane de euro, iar acoperirea completă a frontierei estoniene cu Rusia ar putea depăși 500 de milioane de euro.
Vineri, în spațiul aerian estonian trei avioane de luptă rusești MiG-31 au pătruns timp de aproximativ 12 minute.
Ca vecin al unei puteri imprevizibile, orientată spre confruntare militară, țara trebuie să se adapteze constant noilor amenințări, potrivit veteranului estonian: „Războiul nu se termină vineri, la ora 5 după-amiaza. Avem nevoie de flexibilitate. Rachetele scumpe pot apăra cerul doar câteva săptămâni, nu ani”.
Și Polonia colaborează cu Ucraina pentru a-și consolida apărarea anti-dronă. După incursiunile dronelor rusești în spațiul său aerian, Varșovia a apelat la expertiza ucraineană pentru instruirea soldaților și dezvoltarea detecției și interceptării. Cele două țări au format un grup de lucru comun în domeniul tehnologiilor fără pilot, menit să adapteze rapid soluțiile testate pe frontul ucrainean.