Fraude online și identități sintetice în creștere: Ce spune un fost hacker despre securitatea digitală

Într-un interviu recent pentru Business Insider, Johnson a identificat trei amenințări majore: deepfake-uri, ferme de scam și identități sintetice, care transformă frauda online într-un fenomen aproape imposibil de detectat.

Johnson subliniază că deepfake-urile permit infractorilor să falsifice apeluri video și mesaje vocale, imitând persoane de încredere pentru a înșela victimele. „Pentru a te putea înșela, trebuie să te fac să ai încredere în mine”, explică Johnson. Un exemplu recent implică un funcționar financiar păcălit să aprobe transferuri de peste 25 de milioane de dolari, după ce apelul video cu „colegii săi” s-a dovedit a fi fals.

Criptomonede fictive și excrocherii online sofisticate

Fermele de scam reprezintă o altă amenințare majoră. Spre deosebire de escrocii individuali de altădată, aceste operațiuni funcționează ca adevărate corporații, cu oameni forțați să muncească în ture și supraveghetori care coordonează escrocherii sofisticate, inclusiv fraude pe termen lung denumite „tăierea porcilor”. Victimele, precum Ahmet Tozal, pot fi manipulate să investească economiile într-o criptomonedă fictivă, provocând pierderi uriașe.

„Accesul la justiție nu poate fi un privilegiu doar pentru cei foarte bogați”. Greenpeace acuză că OMV Petrom, Romgaz și autorități din România au impus cheltuieli de judecată de până la 200.000 de euro

Un candidat care s-a retras din cursa electorală le cere bucureștenilor să-l voteze pe Daniel Băluță

Identitățile sintetice sunt cea mai periculoasă formă de fraudă online, avertizează Johnson. Acestea combină date reale și false pentru a crea persoane digitale inexistente, utilizate pentru deschiderea de conturi bancare, solicitarea de împrumuturi sau spălarea banilor. „Frauda sintetică este aproape invizibilă și reprezintă 80% din toate fraudele cu conturi noi”, spune Johnson.

Pentru a se proteja de fraude online și identități sintetice, Johnson recomandă utilizatorilor să folosească parole unice, autentificare în doi pași, să monitorizeze conturile bancare și să limiteze informațiile personale distribuite online.