Sindicaliștii BNS susțin într-un comunicat de presă că în rezultatele bugetare și în nivelul de trai al românilor nu există nicio urmă de revenire la o funcționare normală a economiei. „Măsurile luate NU au dus la redresarea economiei, ci la perturbarea ei!”, afirmă BNS.
„Guvernul Bolojan a acționat încă de la început printr-o politică inflaționistă, de represiune a populației și companiilor corecte, care amplifică dezechilibrele și așa mari ale economiei românești. Printre ele menționăm: majorarea TVA, majorarea accizelor, supraimpozitarea pensiilor, tăierea burselor pentru elevi și studenți, intenționându-se în prezent și înghețarea salariului minim garantat în plată, în ciuda unei inflații persistente de 10% doar anul acesta. În plus, o nouă rundă de represiune financiară este anunțată pentru începutul anului 2026, respectiv creșterea cu cel puțin 75% a impozitelor locale și o nouă majorare de accize”, se arată în comunicatul BNS.
Sindicaliștii susțin că aceste măsuri sunt, în realitate represiune financiară, îndreptată direct către salariații și companiile corecte și că actuala coaliție de guvernare, sub diverse forme, a administrat prost economia națională și continuă să o administreze în același mod.
BNS consideră, potrivit comunicatului că, în fapt, ceea ce premierul României numește a fi „redresare care funcționează”, în realitate este un picaj al economiei: în trimestrul III al anului 2025, urmare a măsurilor de austeritate și represiune financiară, economia a intrat în teritoriu negativ, căderea economică fiind de -0,2%.
Reprezentanții Blocului Național Sindical au întocmit o listă în care arată cum stă în opinia lor economia, de fapt:
„De la preluarea guvernării de către actuala coaliție, din iunie 2025 și până în septembrie 2025, deficitul bugetar s-a majorat de la 70 de miliarde de lei, la 102,5 miliarde lei, ceea ce înseamnă datorie publică suplimentară, finanțată la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.
Costurile cu dobânzile din 2025 au ajuns de la 25,2 miliarde lei în primele 6 luni ale anului la 40 de miliarde de lei in primele 9 luni ale anului. Doar în luna octombrie 2025, România a achitat dobânzi de 6,76 miliarde de lei, cu 52% mai mult decât media lunară a primelor 10 luni. Asta înseamnă 218 milioane de lei dobânzi în fiecare zi și 9 milioane de lei pe oră.
Premierul Bolojan susține că „în perioada iulie-septembrie” (trei luni), cheltuielile de personal au scăzut cu 630 de milioane de lei (210 milioane de lei pe lună), în timp ce România a plătit dobânzi în octombrie de 218 milioane de lei pe zi. Raportat la factura salarială pe primele nouă luni ale anului, reducerea este de 0,04%. Raportat la PIB, reducerea este de 0,003% din PIB.
Dacă premierul Bolojan susține că a redus în octombrie costurile cu dobânzile, de ce plătim cu peste 50% mai mult la nivelul lunii Octombrie 2025 față de Septembrie 2025 dar și față de nivelul mediu al întregului an? Răspunsul este intuitiv: nu a redus cheltuielile cu dobânzile, referințele din ecranele piețelor financiare la care face referire selectiv, pe principiul „culegerii cireșelor mai coapte” fiind înșelătoare raportat la costurile achitate pentru împrumuturile contractate inclusiv în perioada Bolojan, Domnia Sa propagând această înșelătorie pentru a prezenta negru drept alb.
Va intra în Cartea Recordurilor declarația premierului Bolojan privind reducerea marginală a ratei de dobândă ROBOR, la o lună, indicând predispoziția sa de a se împrumuta la dobânzi cămătărești, urmare a propriei lipse de capacitate politică și administrativă. Oricine știe că o țară se raportează la dobânzile plătite pe termen lung, nevoile acesteia fiind pe termen lung”, se arată în comunicatul BNS.
Sindicaliștii susțin că cifrele de mai sus demonstrează că actualul guvern nu a făcut nimic pentru a reduce principala vulnerabilitate a bugetului, și anume nivelul excesiv al dobânzilor, îndestulând creditorii, dar a făcut totul pentru ca populația să plătească scump pentru lipsa capacității politice și administrative a actualei guvernări.
Prin urmare, reprezentanții BNS solicită Guvernului României să înceteze cu politicile inflaționiste și să înțeleagă că reformele nu înseamnă doar taxe mai mari, din contră acestea conducând România spre o recesiune profundă.