Inteligența artificială este o iluzie: Cum ne-a făcut marketingul să confundăm limbajul cu gândirea

Recent, pe 30 noiembrie, ChatGPT a împlinit trei ani de la lansare. Debutul său în 2022 a constituit una dintre cele mai importante transformări tehnologice ale secolului: pentru prima dată, un sistem automatizat putea conversa, elabora texte, imagini sau prezentări la fel de natural ca un om. Însă, dincolo de entuziasm, rămâne o întrebare fundamentală: cât de „inteligentă” este, în realitate, inteligența artificială?

Limbajul nu este totuna cu înțelegerea

Cercetări recente subliniază un aspect crucial: modelele lingvistice nu au o înțelegere reală a lumii. Ele doar se limitează la a genera propoziții care par coerente. Acestea identifică șabloane statistice, fără a procesa semnificații. De exemplu, un studiu condus de echipe de la universitățile Ca’ Foscari și Cardiff, prezentat în La Stampa, a arătat că sistemele AI nu reușesc să detecteze ironia sau jocurile de cuvinte – nuanțe care depind de context, intenționalitate și interpretare, elemente ce depășesc simpla analiză lingvistică.

Inteligența artificială: cum au creat giganții tehnologici „marele miraj”

De ce este etichetată această tehnologie drept „inteligentă”, dacă nu posedă inteligență în accepțiunea umană? Explicația este directă: giganții din tehnologie au un interes major în a susține o poveste grandioasă. Afirmații precum „ne apropiem de superinteligență”, „vom face descoperiri extraordinare” sau „vom extinde durata vieții cu ajutorul IA” servesc la captarea atenției, atragerea investițiilor și menținerea interesului public. Totuși, astfel de promisiuni, deși atractive, nu au la bază dovezi științifice concrete.

Inteligența artificială poate înlocui deja 11,7% din angajați

De ce este Putin, un om de modă veche, obsedat de inteligența artificială?

Aceasta nu este prima situație în care o tehnologie este promovată drept o soluție miraculoasă. În anii 2000, internetul era prezentat ca un instrument universal pentru consolidarea democrației și accesul la educație. Consecințele reale au fost însă diferite: inegalitățile s-au adâncit, dezinformarea a proliferat, iar corporațiile din Silicon Valley au acumulat o putere fără precedent. Astăzi, un discurs similar este construit în jurul inteligenței artificiale.

Ce este, cu adevărat, inteligența?

Inteligența este mult mai complexă decât simpla stăpânire a limbajului. Neuroștiința și psihologia arată că procese precum gândirea, creativitatea și înțelegerea mediului se dezvoltă cu mult înainte ca un copil să poată vorbi. După cum explică psiholoaga Alison Gopnik, cei mici investighează, formulează ipoteze și analizează realitatea asemenea unor cercetători în miniatură, totul înainte de a stăpâni limbajul. În opoziție, IA generativă se limitează la a imita vorbirea, lipsindu-i mecanismele fundamentale ale cogniției umane.

Așa cum scria Galileo Galilei, „numele trebuie să corespundă lucrurilor, nu lucrurile numelor”. Această observație este extrem de relevantă în contextul actual. Deși inteligența artificială este o tehnologie remarcabilă, ea nu posedă inteligență în accepțiunea umană. Pentru a evalua corect impactul său social, este esențial să încetăm să ne lăsăm induși în eroare de o denumire atrăgătoare, dar înșelătoare.