Prima pagină » Știri externe » Modelul maghiar / Ungaria investește în rețeaua de cale ferată de mare viteză – 1.000 de km cu finanțare asigurată / România e mult în urmă

Modelul maghiar / Ungaria investește în rețeaua de cale ferată de mare viteză – 1.000 de km cu finanțare asigurată / România e mult în urmă

Guvernul Ungariei a anunțat un plan de modernizare a 1.000 km de cale ferată, complet finanțat, parte a unei strategii integrate ce vizează infrastructura feroviară, rutieră și aeroportuară și repoziționarea țării ca important hub regional de transport.
Modelul maghiar / Ungaria investește în rețeaua de cale ferată de mare viteză - 1.000 de km cu finanțare asigurată / România e mult în urmă
Sursa foto: Xiao Yijiu/Xinhua via ZUMA Wire

Ungaria derulează unul dintre cele mai ample programe de modernizare feroviară din Europa Centrală, anunțând reabilitarea a 1.000 km de cale ferată în următorii ani, potrivit clubferoviar.ro.

Ministrul Construcțiilor și Transporturilor din această țară, János Lázár, a confirmat că finanțarea este deja asigurată integral, inclusiv prin credite ale Băncii Europene de Investiții, ceea ce permite continuarea investițiilor chiar și în condițiile în care unele fonduri europene rămân suspendate.

Acest plan se înscrie într-o strategie amplă, coerentă și pe termen lung, care urmărește creșterea competitivității economice și consolidarea poziției geopolitice a țării.

300 de km – modernizați anual

Rețeaua feroviară a Ungariei măsoară 8.000 km, dintre care 6.000 sunt operaționali.

Din 2010, statul a realizat 103 proiecte feroviare evaluate la peste 2.000 de miliarde de forinți (aproximativ 5,4 miliarde de euro), modernizând astfel 1.800 km de cale ferată.

Noile proiecte – încă 1.000 km – sunt pregătite pentru execuție, iar ritmul de lucru anual la nivel național se situează între 200 și 300 km de cale modernizată.

Lázár a subliniat că investițiile feroviare importante necesită aproximativ opt ani pentru a fi realizate.

Ungaria pragmatică

Prin urmare, planificarea lor nu poate depinde de ciclurile politice scurte, ci presupune o continuitate instituțională și o gândire strategică.

Mai mult, ministrul a avertizat că, în următorul exercițiu bugetar al UE, fondurile pentru infrastructura feroviară și rutieră ar putea necesita încadrarea proiectelor ca investiții cu relevanță militară, pentru a rămâne eligibile.

Această perspectivă demonstrează pragmatismul Ungariei și plasarea infrastructurii în zona intereselor strategice nationale.

Performanțele operaționale ale MÁV, compania feroviară de stat, confirmă impactul investițiilor: punctualitatea trenurilor a ajuns la 80%, iar numărul anual de călătorii cu transportul public s-a dublat între 2022 și 2024, crescând de la 600 milioane la 1,2 miliarde.

Proiectele din jurul aeroportului Liszt Ferenc

Ungaria oferă, în plus, unul dintre cele mai accesibile sisteme de transport public din Uniunea Europeană, ceea ce favorizează mobilitatea internă și utilizarea rețelei feroviare.

Modernizarea feroviară este parte a unei strategii integrate, care include investiții în infrastructura aeroportuară și rutieră.

În jurul aeroportului Liszt Ferenc, autoritățile implementează un pachet de proiecte de 2,5 miliarde de euro, ce va fi finalizat până în 2035.

Acesta cuprinde o linie feroviară de 27 km prin care aeroportul va fi accesibil în 15–20 minute, legături modernizate către marile orașe, construirea unui nou terminal de 1 miliard de euro și o autostradă expres de 12 km.

Budapesta vrea să devină coridor esențial între est și vest

Un astfel de pachet integrat este rar în Europa Centrală și urmărește să transforme Ungaria într-un nod regional de tranzit.

Din punct de vedere geopolitic, Budapesta își asumă explicit obiectivul de a deveni un coridor esențial între Est și Vest.

Lázár a declarat că, dacă rutele vestice trec prin Ungaria, atunci capacitatea de generare a PIB-ului intern crește semnificativ, ceea ce va consolida influența regională a țării.

Între timp, în România

Comparativ, România a modernizat doar 291 km de cale ferată între 2019 și 2024, într-un ritm fragmentat și impredictibil.

Diferența dintre cele două țări nu este doar cantitativă, ci și structurală: Ungaria operează cu o strategie unitară, coerentă și multianuală, în timp ce România se confruntă cu proiecte punctuale, licitații repetate și întârzieri cronice.

Dacă tendințele actuale se mențin, decalajul de competitivitate și conectivitate dintre Ungaria și România riscă să se adâncească în mod semnificativ în următorii ani.

Recomandarea video