Acuzații grave privind reprezentarea romilor în România: „Un sistem de tip partid unic subminează democrația”

Într-o analiză publică, Haliti susține că, de peste 30 de ani, romii din România sunt reprezentați în Parlament de aceeași structură politică, fără competiție reală și fără posibilitatea unei schimbări prin vot. Potrivit acestuia, situația ar contrazice principiile democratice asumate de România după 1989.

„România tocmai a ieșit dintr-un an super-electoral care i-a lăsat pe mulți alegători neliniștiți mai degrabă decât împăcați. În momente ca acestea, când cetățenii sunt vizibil sătui de status quo și așteaptă o schimbare reală, democrațiile sunt testate prin modul în care funcționează cu adevărat puterea. În acest context, modul în care funcționează reprezentarea politică a romilor spune o poveste mult mai mare despre România însăși.

Nu este doar despre romi, ci un caz extrem care reprezintă ceea ce toți cetățenii exprimă cu voce tare despre ceea ce este în neregulă în România: alegerile nu contează cu adevărat pentru că nu există o schimbare reală, politicienilor nu le pasă cu adevărat de risipa fondurilor publice și de nivelul de ipocrizie care a devenit de nesuportat”, transmite Haliti într-un comunicat.

Slovenia adoptă o lege privind securitatea, criticată pentru că vizează cetățenii romi

Comisia anti-rasism a CE: România, repetentă la hărțuirea în școli, discriminarea LGBTI și a romilor

Un singur reprezentant, indiferent de voturi

Conform legislației în vigoare, minoritatea romă beneficiază de un loc rezervat în Parlament. În practică, spune Haliti, accesul la acest mandat este controlat de o singură organizație, care funcționează formal ca ONG, dar acționează ca un partid politic fără concurență electorală reală.

„Alegerile ajung să legitimeze reprezentanți deja stabiliți de sistem. Chiar și cu un număr extrem de mic de voturi, mandatul este garantat”, susține vicepreședintele Fundației Roma for Europe.

Datele electorale invocate arată o scădere constantă a sprijinului: de la aproximativ 80.000 de voturi în anii ’90, la doar 13.881 de voturi la alegerile parlamentare din 2024. În contextul unei populații rome estimate la aproximativ două milioane de persoane, susținerea electorală ar fi sub 1%.

„Deci, cum funcționează democrația de fapt pentru cea mai mare minoritate europeană, minoritate care are cel mai mare număr de persoane dintre toate statele membre UE în România? Răspunsul este: ca pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. De mai bine de treizeci de ani – de peste două ori mai mult decât domnia lui Ceaușescu –, romii din România au fost reprezentați de una și aceeași structură politică, protejată de un sistem cu partid unic și plătită din bani publici începând din 1992. Puterea s-a schimbat în alte părți ale politicii românești, dar nu și aici. Pentru romi, reprezentarea a rămas fixă, izolată de presiunea electorală și efectiv permanentă.

Pur și simplu, romii nu au nicio modalitate de a alege cine îi poate reprezenta ca minoritate. Accesul la scaunul parlamentar rezervat romilor este efectiv rezervat unei singure organizații, care funcționează nu chiar ca un partid politic, ci ca un ONG. Sistemul monopolist, de tip comunist, este construit atât de cinic încât alegerile legitimează de fapt reprezentanții deja aleși de sistem. Ei ar ajunge în parlamentul național chiar dacă ar câștiga un singur vot, la propriu”, a adăugat acesta.

Finanțare publică de milioane, indiferent de susținere

Un alt punct criticat este finanțarea publică. Potrivit datelor citate, organizația care deține reprezentarea exclusivă a romilor primește anual fonduri de la bugetul de stat pe baza dimensiunii oficiale a minorității, nu a rezultatelor electorale.

Doar în anul 2024, suma alocată a fost de 38,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 7,6 milioane de euro.

„Supraviețuirea politică nu depinde de voturile romilor, ci de designul instituțional”, afirmă Haliti.

Nereguli semnalate de Curtea de Conturi și OLAF

Criticile vizează și modul în care au fost cheltuiți banii publici. Curtea de Conturi a României a constatat în mai multe rânduri cheltuieli ilegale sau nejustificate, recuperate ulterior prin litigii. La nivel european, OLAF a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimând prejudicii de ordinul milioanelor de euro, cazuri trimise spre urmărire penală.

„Și ei țin curțile ocupate. Curtea de Conturi a României a constatat în mod repetat cheltuieli publice ilegale sau nejustificate legate de activități care implică structura reprezentativă exclusivă a romilor, banii fiind recuperați doar după litigii prelungite. La nivel european, biroul antifraudă al UE, OLAF, a investigat proiecte de incluziune a romilor, estimând milioane de euro în fonduri utilizate abuziv, și a trimis cazurile spre urmărire penală – însă fără o decizie publică clară ani mai târziu”, afirmă Haliti.

În lipsa unor alternative democratice, mulți alegători romi aleg să nu mai voteze sau își îndreaptă sprijinul către alte formațiuni. Haliti avertizează că partide de extremă dreapta, cunoscute pentru poziții anti-minorități, obțin rezultate semnificative în unele comunități rome.

„Aceasta nu înseamnă că romilor nu le mai pasă de democrație, ci că și-au pierdut încrederea într-un sistem care nu se poate schimba”, se arată în analiză.

Controverse recente și acuzații de incompatibilitate

În text este amintit și un episod recent, în care reprezentantul romilor a fost revocat din funcția de președinte al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, în urma unor declarații publice considerate incompatibile cu atribuțiile funcției, inclusiv în raport cu drepturile comunității LGBT.

De asemenea, acesta susține că responsabilitatea nu aparține comunității rome, ci establishmentului politic românesc, care ar fi tolerat timp de decenii un sistem fără competiție. În opinia sa, deschiderea reprezentării către alegeri reale, liste concurente și lideri înlocuibili ar întări democrația României, nu ar slăbi-o.

„Privită comparativ, inconsecvența este evidentă. În țările vecine, românii care trăiesc ca minorități naționale, cum ar fi în Ungaria sau Serbia, aleg reprezentanți prin alegeri directe, liste concurente și conducere înlocuibilă. România se bazează pe aceste standarde când pledează pentru cetățenii săi din străinătate. Acasă, pentru romi, le refuză.”, avertizează Haliti, concluzionând că miza nu este doar reprezentarea unei minorități, ci credibilitatea democrației românești în ansamblu.