Evenimentele s-au derulat miercuri, pe parcursul sesiunii în care noul ministru al Justiției urma să depună jurământul de învestitură. Reprezentanți ai opoziției au încercat să saboteze solemnitatea, invocând natura disputată a acestei numiri. Filmările relevă membri ai legislativului care se agresează reciproc, împingându-se și lovindu-se. Situația a forțat președintele ședinței să întrerupă sesiunea pentru un sfert de oră, în vederea restabilirii calmului, mai scrie Euronews.
Akın Gürlek, anterior procuror-șef în Istanbul, a condus investigații proeminente vizând membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP), principalul partid de opoziție. Opoziția contestă aceste demersuri judiciare, considerându-le a fi motivate politic.
În cele din urmă, Gürlek și-a rostit jurământul de învestitură, înconjurat de deputați din partea Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), aflat la guvernare.
Pe parcursul mandatului său la conducerea Parchetului din Istanbul, Gürlek a coordonat anchete împotriva mai multor edili și funcționari locali din administrațiile gestionate de CHP. Unul dintre aceștia a fost primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, perceput ca un contracandidat politic major al președintelui Erdoğan.
În luna noiembrie, Gürlek a inițiat un dosar penal amplu împotriva lui İmamoğlu, imputându-i 142 de capete de acuzare legate de corupție și criminalitate organizată și cerând o sentință totală de peste 2.000 de ani de detenție. Partizanii primarului susțin că acuzațiile sunt motivate politic, în vreme ce executivul insistă asupra independenței sistemului judiciar.
Decizia de remaniere a guvernului nu a fost însoțită de o explicație oficială detaliată. Monitorul Oficial a consemnat doar că miniștrii demiși „au cerut eliberarea din funcție”.
În contextul aceleiași restructurări guvernamentale, președintele l-a numit pe Mustafa Çiftçi, guvernatorul provinciei Erzurum, în postul de ministru de Interne.
Aceste noi numiri intervin într-un moment delicat pentru peisajul politic turc, marcat de dezbateri privind eventuale reforme constituționale și de o inițiativă de pace cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), menită să pună capăt unui conflict de decenii.