Pe rețelele sociale și pe platforme precum Telegram, au apărut conturi care promovează ideea unei „Republici Narva”, cu simboluri, steaguri și hărți proprii. Conținutul include mesaje despre autonomie, dar și apeluri la sabotaj sau rezistență armată. Potrivit analizelor realizate de platforme anti-propagandă, aceste mesaje încearcă să exploateze sensibilitățile din regiune, unde peste 90% din populație este vorbitoare de limbă rusă, arată Euronews.
Narativele susțin, fără dovezi, că această minoritate ar fi discriminată. Ea ar avea nevoie de „protecție”, un tipar familiar folosit de Moscova în alte conflicte.
Un exemplu de manipulare îl reprezintă citarea scoasă din context a ministrului de externe estonian Margus Tsahkna. Aceasta a fost prezentată online ca o amenințare directă la adresa Rusiei. În realitate, declarațiile făceau referire la un scenariu defensiv, în cazul unei agresiuni, nu la o acțiune ofensivă planificată. Conținutul distribuit combină mesaje serioase cu meme-uri și umor negru, într-o strategie menită să creeze confuzie și anxietate în rândul populației.
[ESTONIA]
On Russian social media, the idea of a “Narva People’s Republic” is beginning to circulate.
Recently created accounts are promoting the separation of Narva and the Ida-Virumaa region from Estonia, using language already employed in Ukraine’s separatist territories. ⬇️ pic.twitter.com/iTJuk87CpH— Eye Think (@EyeThink_) March 12, 2026
Orașul Narva este situat chiar la granița cu Rusia, fiind considerat un punct sensibil pe flancul estic al NATO. Experții avertizează că, deși nu există indicii privind o amenințare militară imediată, astfel de campanii pot pregăti terenul pentru escaladări viitoare. În eventualitatea unui conflict, forțele NATO din regiune, inclusiv unități staționate în Lituania, ar putea fi mobilizate rapid pentru a apăra zona.
Strategia amintește de evenimentele din 2014. Atunci au fost proclamate „republicile populare” în regiunile Donețk și Lugansk, în estul Ucrainei, cu sprijinul Rusiei. De asemenea, utilizarea „omuleților verzi” – soldați fără însemne – în Crimeea a permis Moscovei să își nege implicarea directă, în timp ce prelua controlul asupra teritoriului.
Aceste precedente ridică îngrijorări că narativul din Narva ar putea fi folosit, în viitor, pentru a justifica acțiuni similare. Serviciile de securitate estoniene consideră că această campanie face parte dintr-o strategie coordonată de influență. Menirea ei este să submineze coeziunea socială și să creeze tensiuni interne.
Specialiștii subliniază că astfel de acțiuni sunt ieftine, dar eficiente. Ele sunt capabile să provoace panică și să testeze reacțiile autorităților și ale societății. Deși nu există dovezi ale unei amenințări militare iminente, cazul Narva arată cum conflictele moderne se extind dincolo de câmpul de luptă, în spațiul informațional. Pentru Europa și NATO, provocarea nu este doar militară, ci și legată de combaterea dezinformării și protejarea stabilității interne.