În doar 4 luni, Rompetrol Energy a generat 180.000 de MWh de energie electrică. De ce are România tot mai multă nevoie de centralele pe gaz?

Adaugă ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne pe Google News

Centrala de cogenerare a Rompetrol Energy de pe platforma Petromidia a produs în primele patru luni ale anului aproximativ 180.000 de MWh de energie electrică. Aproximativ un sfert din această cantitate a fost livrată în Sistemul Energetic Național (SEN), potrivit datelor prezentate de KMG International, grupul care deține Rompetrol.

Valoarea energiei transferate în sistem depășește șase milioane de dolari.

În paralel, centrala a produs și aproximativ 300.000 de tone de abur tehnologic, necesar pentru funcționarea rafinăriei Petromidia Năvodari.

„Centrala de cogenerare reprezintă un pilon esenţial de stabilitate atât pentru rafinăria Petromidia, cât şi pentru Sistemul Energetic Naţional, contribuind decisiv la echilibrarea reţelei din Dobrogea”, a declarat Boris Bucur, directorul general al Rompetrol Energy”.

Energie ieftină pentru români, una dintre măsurile AUR pentru repararea erorilor guvernului Bolojan

Transelectrica își crește peste 30% programul de investiții pentru 2026. Care sunt proiectele strategice gândite pentru securitatea energetică a României

Petromidia, exemplu pentru noua generație de centrale pe gaz

Dincolo de cifrele prezentate de companie, proiectul Petromidia oferă o imagine mai amplă asupra direcției în care încearcă să se transforme sectorul energetic local: mai puțin cărbune, mai multe regenerabile și un număr tot mai mare de centrale flexibile pe gaz, capabile să stabilizeze rețeaua atunci când producția din surse eoliene sau fotovoltaice fluctuează puternic.

De ce devin importante centralele în cogenerare

Cogenerarea presupune producerea simultană de energie electrică și energie termică – apă caldă, căldură sau abur industrial – folosind același combustibil. În practică, asta înseamnă o utilizare mai eficientă a gazului natural și pierderi energetice mai reduse comparativ cu centralele clasice care produc doar electricitate.

La Petromidia, energia termică este utilizată sub formă de abur tehnologic pentru procesele rafinăriei. În cazul CET-urilor urbane, cogenerarea este folosită pentru alimentarea sistemelor centralizate de încălzire.

Modelul este considerat una dintre soluțiile de tranziție dintre vechiul sistem energetic bazat pe cărbune și noua structură dominată de regenerabile și tehnologii cu emisii reduse.

Gazul natural rămâne un combustibil fosil, însă emisiile sale sunt considerabil mai mici decât cele generate de cărbune, iar centralele moderne pe gaz pot funcționa mult mai flexibil decât grupurile termo clasice.

Diferența devine astfel importantă mai ales într-un sistem energetic care depinde tot mai mult de vreme.

SEN-ul începe să depindă de flexibilitate

În ultimii ani, România a adăugat rapid noi capacități fotovoltaice și eoliene. În anumite intervale, mai ales în zilele cu radiație solară puternică, producția de energie solară ajunge să domine mixul energetic, iar România exportă masiv electricitate.

Problema apare însă atunci când condițiile meteo se schimbă brusc. În lipsa vântului sau după apus, producția regenerabilă scade rapid, iar sistemul trebuie compensat aproape instantaneu prin alte surse de energie.

Situația din această perioadă arată cât de sensibil a devenit SEN. Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă, unul dintre cele mai importante grupuri energetice ale țării, a fost deconectată automat la începutul săptămânii în urma unei defecțiuni în partea clasică a instalației. Potrivit datelor Transelectrica, citate de E-nergia, repornirea este programată abia în weekend.

În același timp, Unitatea 1 intră într-o oprire programată de două luni începând din 10 mai.

Tot mai puține capacități disponibile în sistem

Mai multe grupuri termo sunt și ele indisponibile, fie pentru reparații, fie în urma unor avarii sau lucrări programate. Centrala Brazi funcționează temporar la jumătate de capacitate, iar grupuri ale unor CET-uri importante sunt oprite pentru intervenții tehnice.

În aceste condiții, sistemul energetic ajunge să depindă într-o măsură mult mai mare de hidrocentrale, de producția fotovoltaică și de capacitățile flexibile rămase disponibile, iar în perioadele fără soare, centralele pe cărbune ajung din nou printre principalii producători de energie ai țării.

Acesta este unul dintre motivele pentru care centralele moderne pe gaz sunt considerate tot mai importante în arhitectura viitorului SEN.

Centralele pe gaz pot porni în câteva minute

Spre deosebire de grupurile clasice pe cărbune, centralele moderne pe gaz pot fi pornite rapid și pot ajunge la capacitate ridicată în doar câteva minute. Acest beneficiu le transformă într-un instrument important de reglaj pentru rețea.

Atunci când producția din regenerabile depășește consumul, o parte dintre aceste centrale pot fi reduse sau oprite temporar. În schimb, în momentele de consum ridicat sau în perioadele fără vânt și soare, ele pot reveni rapid în sistem.

Dobrogea este unul dintre cele mai relevante exemple pentru această nevoie de flexibilitate. Regiunea concentrează atât capacități eoliene importante, cât și Centrala Nucleară de la Cernavodă. Orice fluctuație majoră în această zonă are efecte directe asupra echilibrului rețelei naționale.

În acest context, Rompetrol Energy afirmă că centrala Petromidia contribuie la „echilibrarea reţelei din Dobrogea” și are inclusiv capacitatea de a funcționa „în mod insularizat”, fără dependență directă de Sistemul Energetic Național în cazul unor perturbări.

Această capacitate permite rafinăriei să își continue activitatea chiar și în condițiile unor probleme în rețeaua națională.

România încearcă să înlocuiască vechile centrale pe cărbune

Transformarea sistemului energetic se vede tot mai clar și în proiectele mari aflate în dezvoltare.

La Mintia, în județul Hunedoara, pe amplasamentul fostei termocentrale pe cărbune, este în construcție un proiect evaluat la peste 1,2 miliarde de euro, care ar urma să atingă o capacitate instalată de 1.700 de MW.

Noua centrală pe gaz este prezentată drept viitoarea cea mai mare centrală de acest tip din Uniunea Europeană pe un singur amplasament.

Transformarea Mintiei are și o puternică valoare simbolică pentru sectorul energetic românesc. Timp de decenii, termocentrala a funcționat pe bază de huilă din Valea Jiului și a fost unul dintre pilonii producției de energie din Transilvania. În ultimii ani însă, instalațiile au devenit tot mai greu de susținut economic, iar problemele de aprovizionare cu cărbune și costurile generate de certificatele de emisii au contribuit la închiderea vechii centrale.

Noua investiție este construită în jurul gazului natural, al turbinelor moderne și al flexibilității operaționale. În paralel, dezvoltatorii au anunțat și proiecte de stocare în baterii, destinate echilibrării rețelei și furnizării de energie în orele de consum ridicat.

Tot în zona centralelor pe gaz se află și proiectul de la Iernut, dezvoltat de Romgaz, unul dintre cele mai cunoscute exemple de investiție strategică întârziată.

Centrala trebuia finalizată în urmă cu mai mulți ani, însă proiectul a trecut prin litigii, rezilieri de contracte și reorganizări succesive. În prezent, Romgaz estimează finalizarea investiției până la sfârșitul anului.

Diferența dintre proiectele blocate și cele care ajung în exploatare

Cazul Petromidia devine relevant și prin comparație cu alte investiții energetice care au rămas ani întregi în faza de șantier sau modernizare. În timp ce proiecte precum noua centrală de la Iernut sau unele modernizări de CET-uri (Arad, Constanța, București) au întâmpinat întârzieri repetate, centrala de cogenerare dezvoltată de Rompetrol a intrat deja în operare și livrează energie în SEN.

Centrala utilizează turbine Siemens SGT-750, alimentate cu un amestec de gaz natural și gaz de rafinărie. KMG International afirmă că utilizarea acestor echipamente reprezintă o premieră pentru sectorul energetic românesc, datorită flexibilității operaționale și eficienței ridicate a turbinelor.

Producția de energie electrică de la Petromidia a început în primăvara anului 2025, odată cu sincronizarea turbinelor cu SEN, iar din toamnă centrala a început să furnizeze simultan energie electrică și abur tehnologic, după intrarea în funcțiune a cazanelor recuperatoare.

Proiectul a fost dezvoltat prin Rompetrol Energy, companie înființată în 2012 pentru construcția și operarea centralei de cogenerare de pe platforma Petromidia, investiția fiind susținută prin Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român.

În sectorul energetic, diferența dintre un proiect funcțional și unul întârziat ani întregi ține adesea de ritmul autorizărilor, structura finanțării, complexitatea contractelor și capacitatea de implementare.

Ce ar însemna mai multe centrale în cogenerare pentru România

Extinderea centralelor moderne pe gaz în cogenerare ar putea schimba semnificativ modul în care funcționează Sistemul Energetic Național, într-un moment în care rețeaua trebuie să gestioneze simultan creșterea producției din surse regenerabile și retragerea treptată a unor capacități vechi pe cărbune.

Centralele flexibile pe gaz ar crește stabilitatea rețelei într-un sistem care depinde tot mai mult de producția regenerabilă. În același timp, ar permite modernizarea sistemelor de termoficare urbană, multe dintre ele bazate încă pe infrastructură veche, cu pierderi mari și costuri ridicate.

Pe termen mai lung, ar putea reduce treptat dependența de grupurile vechi pe cărbune, care au costuri mari de operare și emisii ridicate.

Există și un argument legat de resurse. România este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din Uniunea Europeană, iar dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră poate crește suplimentar producția internă în următorii ani.

În același timp, specialiștii avertizează că gazul natural rămâne o soluție de tranziție, nu una definitivă. Din acest motiv, noile proiecte energetice sunt gândite tot mai des împreună cu baterii de stocare, infrastructură compatibilă cu hidrogenul și integrarea surselor regenerabile.

Pentru România, miza următorilor ani nu va mai fi doar construirea de noi capacități de producție, ci și capacitatea sistemului energetic de a reacționa rapid într-o rețea tot mai imprevizibilă.

Iar în această ecuație, centralele moderne pe gaz în cogenerare încep să fie privite drept una dintre piesele-cheie ale tranziției energetice.