Oficialul a subliniat că deficitele nu sunt rezultatul comportamentului cetățenilor, ci al deciziilor politice luate în contexte dificile sau tensionate.
„Au fost și seminarii cu această temă. Educația financiară, care ajută populația, ajută și o guvernare publică mai bună. Dar eu aș întreba, exact cum ați spus dumneavoastră. Și a fost și o replică a mea într-o dezbatere publică: Aceste deficite nu au fost create de cetățeni”, a declarat acesta.
În explicațiile sale, Daniel Dăianu a făcut referire la modul în care șocurile externe și presiunile sociale influențează deciziile guvernamentale, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile publice. El a amintit că astfel de intervenții au fost prezente în toate economiile mari în perioade de criză.
„Poți să gândești și în termenii aceștia: o situație socială complicată, șocuri externe fac ca populația să fie nemulțumită, se pune presiune pe partidele de la guvernare, iar acele partide acordă subvenții, ajutoare. Așa s-a întâmplat în perioada pandemiei și a fost normal”, a spus președintele Consiliului Fiscal.
Acesta a explicat că intervențiile masive în economie au fost o practică globală în perioade precum criza financiară sau pandemia, însă a atras atenția că în perioade de stabilitate nu ar trebui repetate astfel de politici expansive.
„În toate țările. În toate țările. Când am avut criza financiară globală. Atunci s-a intervenit în economie. Coronavirusul. Da. Dar nu este firesc ca, atunci când este calm, când lucrurile sunt cât de cât stabile, să înregistrezi deficite mari, să dai în stânga și-n dreapta”, a precizat acesta.
Întrebat despre contextul politic din ultimii ani, Daniel Dăianu a legat evoluția deficitului de ciclurile electorale și de comportamentul partidelor aflate la guvernare.
„Pregătirile partidelor pentru alegeri. Da. Și eu știu. Până le-au anulat, adică le-au făcut praf. Există o economie politică a guvernanței publice. Există această tentație a politicienilor, atunci când conduc un guvern, să folosească guvernarea pentru a reveni la putere. Nu a reveni, a se menține la putere. Da. Totdeauna există această tentație”, a afirmat acesta.
În opinia sa, atracția pentru putere este un factor constant în viața politică, iar motivațiile celor care intră în politică sunt diverse.
„Să știți că omul politic, chiar și atunci când nu este foarte generos și are o relație corectă cu cetățeanul, are o atracție față de putere. Este atras de putere. Cine intră în politică? Sunt foarte puțini cei care intră în politică pentru că ei consideră că fac bine comunității. Foarte mulți intră în politică pentru rentă, pentru a urca pe scara socială. Există o atracție foarte mare. Eu nu-i spun căpătuială, să știți că nu numai la noi. Există o dorință, așa cum în viața economică există competiție între companii”, a mai spus Daniel Dăianu.