Secretul longevității ascuns într-un fluture tropical

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Un nou studiu realizat de Universitatea din Bristol arată că unii fluturi tropicali din familia Heliconius au dezvoltat un mod remarcabil de a rămâne tineri, potrivit Science Daily.

Cercetătorii au descoperit că anumite specii pot supraviețui aproape un an, de până la 25 de ori mai mult decât unele rude apropiate. De asemenea, par să îmbătrânească mult mai lent.

Fluturii aparțin unui un grup care se găsește în pădurile tropicale din America Centrală și de Sud, potrivit sursei.

Acești fluturi trăiesc de trei ori mai mult ca alte specii

Au împreună 316 ani și ar putea schimba tot ce știm despre longevitate. Secretul pe care oamenii de știință încearcă să-l descifreze

Legătură uimitoare între cancer și Alzheimer. Ce au descoperit oamenii de știință

Majoritatea fluturilor trăiesc doar câteva săptămâni ca adulți. În schimb, studiul a descoperit că unele specii de Heliconius supraviețuiesc în medie de aproximativ trei ori mai mult decât rudele lor cele mai apropiate. Anumiți indivizi trăiesc aproape un an.

Unul dintre cele mai izbitoare exemple l-a implicat pe Heliconius hewitsoni. Specia a atins o durată maximă de viață de 348 de zile. O specie strâns înrudită, Dione juno , a supraviețuit doar 14 zile, creând o diferență de 25 de ori în ceea ce privește durata maximă de viață.

Rezultatele sugerează că fluturii Heliconius au dezvoltat o strategie distinctă de prelungire a duratei de viață. Aceasta ar putea oferi noi indicii despre modul în care îmbătrânirea încetinește în natură, mai arată sursa.

Îmbătrânirea lentă a speciei

Echipa de cercetare a făcut o altă descoperire surprinzătoare. Cel puțin o specie, Heliconius hecale, părea să prezinte un declin fizic măsurabil mic sau deloc pe măsură ce îmbătrânea.

Pentru a evalua performanța fizică, cercetătorii au folosit un test de forță de prindere. Fluturii H. hecale mai în vârstă au avut performanțe la fel de bune ca indivizii mai tineri. Aceștia nu au prezenta semne evidente de deteriorare. Prin comparație, Dryas iulia, o specie strâns înrudită cu o durată de viață mai scurtă, a cunoscut un declin evident legat de vârstă.

Constatările ridică posibilitatea ca fluturii Heliconius să evite în mare măsură deteriorarea fizică. Aceasta însoțește îmbătrânirea la majoritatea animalelor.

Echipa a combinat informații din adăposturile de fluturi, studii de marcare, eliberare și recapturare, precum și experimente insectare controlate. Acest lucru le-a permis să compare durata de viață și modelele de îmbătrânire în tribul Heliconiini.

Fluturii Heliconius au prezentat în mod constant durate de viață medii și maxime mai lungi. Acest lucru reprezintă o mortalitate inițială mai mică și rate de îmbătrânire mai lente decât speciile înrudite care nu se hrănesc cu polen, potrivit aceleiași surse.

Motivul vieților lungi este incert

Oamenii de știință știu de mult timp că fluturii Heliconius trăiesc vieți neobișnuit de lungi, dar motivul a rămas incert. O explicație principală se concentrează pe capacitatea lor rară de a se hrăni cu polen ca adulți. Majoritatea speciilor de fluturi se bazează în principal pe nectar. Această dietă face ca hrănirea cu polen a adulților să fie extrem de neobișnuită.

Pentru a testa această idee, cercetătorii au comparat o specie care se hrănește cu polen, Heliconius hecale, cu ruda sa care nu se hrănește cu polen, Dryas iulia. Rezultatele au arătat că H. hecale și-a menținut masa corporală și performanța musculară pentru o perioadă mai lungă. De asemenea, nu a prezentat declinul fizic legat de vârstă observat la D. iulia.

Totuși, avantajul longevității fluturelui nu a dispărut odată cu eliminarea polenului din dieta sa. Chiar și fără polen alimentar, H. hecale a trăit substanțial mai mult decât ruda sa. Acest lucru indică faptul că atât nutriția, cât și adaptările evolutive contribuie la durata sa de viață extinsă.

Cercetătorii spun că speciile longevive din întregul regn animal pot oferi informații valoroase despre mecanismele biologice din spatele îmbătrânirii sănătoase. Noile descoperiri sugerează că fluturii Heliconius ar putea deveni un sistem util pentru investigarea modului în care schimbările ecologice, inclusiv evoluția hrănirii cu polen a adulților, pot promova o viață mai lungă, mai precizează sursa.

„O variație extremă a longevității”

Jessica Foley, autoarea principală a studiului, a declarat: „Fiind cea mai bogată clasă de animale, insectele sunt renumite pentru extraordinara lor diversitate morfologică și ecologică. De asemenea, prezintă o variație extremă a longevității, cu durate maxime de viață variind de la doar câteva zile la efemeropterele adulte până la câteva decenii în castele reproducătoare ale unor furnici și termite. Aceasta reprezintă o diferență de aproximativ 5.000 de ori în cadrul clasei, comparativ cu o diferență de aproximativ 100 de ori a duratei de viață observată la mamifere”.

„Implicația interesantă a acestei prelungiri a duratei de viață este că oferă o oportunitate puternică de a identifica mecanismele care stau la baza longevității. Comparăm fluturii Heliconius cu viață lungă cu rudele lor de scurtă durată. Astfel, avem un experiment evolutiv natural. Acesta poate ajuta la dezvăluirea modului în care durata de viață este prelungită, ceea ce îi face un model nou extrem de promițător pentru cercetarea biologiei îmbătrânirii și a longevității”, a mai transmis Foley.