„Modelul românesc de fraudă”. Presa spaniolă arată cum rețeaua „bunicilor și pașapoartelor false” a fost preluată și de Guvernul Sanchez

Profitând de faptul că multe arhive istorice au dispărut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și al perioadei sovietice, rețelele inventează bunici sau străbunici născuți în foste teritorii românești (azi în Ucraina sau Republica Moldova). Având în vedere că arhivele nu mai pot fi verificate, autoritățile au emis certificate autentice pe baza unor documente false.

După invazia Ucrainei în 2022, pașaportul românesc a devenit extrem de căutat de cetățenii ruși pentru a ocoli sancțiunile și restricțiile de vize din UE. Solicitările din partea cetățenilor ruși au crescut semnificativ.

„Pe parcursul anului 2025, raiduri ale poliției au fost efectuate în Botoșani, Suceava și București, iar pe 18 decembrie, alte treizeci și șapte de raiduri au fost efectuate în toată țara. Parchetul General al României, responsabil de anchetă, atribuie schema unui grup criminal format în 2022 de șapte cetățeni ucraineni care, numai în 2025, ar fi procesat peste 900 de cereri de naturalizare folosind documente falsificate, aproape întotdeauna în beneficiul cetățenilor ruși și cu asistența unor avocați, traducători și notari. (…)

Calea de naturalizare exploatată de rețea există din 1991 și este cunoscută sub numele de „restituire”. Aceasta permite persoanelor să își recapete cetățenia română , fără a fi nevoie să locuiască în țară, dacă pot dovedi că un bunic sau un străbunic s-a născut sau s-a stabilit pe teritoriile fostului Regat al României între 1918 și 1940 , care includea actuala Moldovă și zone care acum fac parte din Ucraina.

Aproape un milion de moldoveni și mii de ucraineni au obținut legal cetățenia prin această cale. Ani de zile, aceasta a fost puțin interesantă pentru ruși. Invazia Ucrainei din 2022 a schimbat totul : Europa a înăsprit cerințele de viză pentru cetățenii ruși și a implementat sancțiuni. În acel moment, pașaportul românesc a devenit un permis de trecere râvnit pentru intrarea în UE și în spațiul Schengen și chiar pentru stabilirea rezidenței fiscale printr-o adresă fictivă.

Cifrele furnizate ziarului Le Monde de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie ilustrează această creștere bruscă. Cererile rusești de „restituire” au crescut de la 5.262 în total între 2012 și februarie 2022 la 6.658 numai în 2023 și la 4.574 în 2024. Cererile din Belarus au crescut de la 95 în 2020 la 605 în 2024. Agenția a identificat aproximativ 2.000 de cazuri suspectate de fraudă din 2022. Autoritățile estimează că peste 18.700 de cetățeni ai fostei URSS mențin reședințe fictive în țară, unii dintre ei deținând deja pașapoarte. Numai în Sectorul 6 din București, 68 de documente au fost anulate, iar 300 de anulări sunt în curs de procesare.”, susțin jurnaliștii de la El Debate.

După anchetă, România a început să își blocheze breșele, anulând documente suspecte, efectuând percheziții și introducând din 2024 obligativitatea unui certificat de limbă română.

Jurnaliștii spun că guvernul lui Pedro Sánchez face acum exact opusul României, deschizând o „breșă” similară prin Legea Memoriei Democratice (Ley de Nietos). Spania acordă cetățenie în masă în America Latină pe baza unor origini greu sau imposibil de verificat.

La fel ca în cazul arhivelor distruse din România, Spania se confruntă cu registre parohiale arse în timpul Războiului Civil sau documente din Cuba care sunt emise de regimul dictatorial local și nu pot fi verificate independent. O instrucțiune din 2022 permite folosirea certificatelor de botez ca înlocuitor valid, documente considerate de autorul articolului ca fiind „ușor de falsificat”.

Dimensiunea potențială a fraudei este semnificativă, arată El Debate: În timp ce România investighează în jur de 2.000 de fraude și 18.700 de rezidențe fictive, Spania gestionează peste 2,5 milioane de cereri (dintre care peste 640.000 doar la consulatul din Buenos Aires), ceea ce face ca „poarta spaniolă” pentru potențiale fraude să fie mult mai mare.

Articolul acuză guvernul spaniol că accelerează procesul de acordare a cetățeniei (prin externalizarea serviciilor către compania Ineco) nu din motive umanitare, ci cu scopul de a introduce rapid acești noi cetățeni în recensământul electoral pentru alegerile generale.

Se menționează că recensământul alegătorilor din străinătate a crescut deja cu peste 422.000 de noi electori de la introducerea legii.

Jurnaliștii critică lipsa de investigații din partea Ministerului de Interne sau a Procuraturii Generale din Spania cu privire la ramificațiile rețelelor de falsificare care au fost deja parțial demontate în ultimii ani (rețele din Cuba în 2024 sau rețele cu certificate false în Málaga în 2025).