Prima pagină » Știri externe » Germania riscă să rateze termenul din 2029 pentru introducerea dronelor de luptă fără pilot, din cauza disputelor din Ministerul Apărării

Germania riscă să rateze termenul din 2029 pentru introducerea dronelor de luptă fără pilot, din cauza disputelor din Ministerul Apărării

Germania riscă să nu își atingă obiectivul de a introduce până în 2029 o primă flotă de drone de luptă fără pilot, după ce oficialii din Ministerul Apărării nu reușesc să ajungă la un acord privind alegerea platformei care va dota forțele aeriene.
Germania riscă să rateze termenul din 2029 pentru introducerea dronelor de luptă fără pilot, din cauza disputelor din Ministerul Apărării

Germania riscă să nu își atingă obiectivul de a introduce până în 2029 o primă flotă de drone de luptă fără pilot, după ce în Ministerul Apărării au apărut divergențe privind alegerea platformei care va dota forțele aeriene.

Potrivit unor documente confidențiale consultate de POLITICO, oficialii sunt împărțiți între achiziționarea unei drone australiene, ca soluție temporară, și amânarea deciziei pentru a oferi mai mult timp proiectelor europene să se maturizeze.

Drone de luptă reutilizabile

Berlinul urmărește să achiziționeze drone de luptă reutilizabile, propulsate cu reacție, capabile să transporte armament, senzori sau echipamente de război electronic în spații aeriene puternic apărate.

Spre deosebire de dronele de mici dimensiuni folosite pe scară largă în războiul din Ucraina, acestea sunt concepute pentru misiuni repetate și pentru a opera alături de avioane de luptă precum Eurofighter și F-35.

În prezent, Forțele Aeriene Germane nu dețin o astfel de capacitate.

Deși NATO a stabilit ca Germania să o asigure până în 2035, autoritățile de la Berlin și-au propus inițial să introducă o flotă limitată încă din 2029, pentru a acumula experiență operațională.

MQ-28 ar necesita modificări pentru a putea executa misiuni de atac la sol

Planul inițial prevedea achiziția a 12 drone MQ-28 Ghost Bat, produse de Boeing Australia, ca soluție de tranziție, în paralel cu testarea unor alternative europene.

Proiectul beneficia de sprijinul companiei germane Rheinmetall, care urma să participe la adaptarea aparatelor la cerințele armatei germane și la producerea unei părți dintre componente în Germania.

Ministrul Apărării, Boris Pistorius, declarase în luna martie, în timpul unei vizite în Australia, că această variantă este luată în calcul.

Totuși, o evaluare internă a concluzionat că niciunul dintre aparatele disponibile în prezent nu îndeplinește toate cerințele Berlinului.

MQ-28 ar necesita modificări pentru a putea executa misiuni de atac la sol, iar oficialii responsabili de achiziții se îndoiesc că acestea ar putea fi finalizate până în 2029.

Cât costă flota inițială

În același timp, proiectele dezvoltate de companii germane și europene nu sunt încă suficient de avansate.

Costul estimat al flotei inițiale este de aproximativ 820 de milioane de euro.

O parte importantă a activităților industriale ar urma însă să fie realizată în afara Germaniei, aspect care ridică probleme politice, în condițiile în care parlamentarii cer ca investițiile în apărare să sprijine în primul rând industria națională și europeană.

În aceste condiții, un document de planificare recomandă schimbarea strategiei: organizarea mai întâi a unei competiții între producători și abia ulterior alegerea aeronavei care va fi achiziționată. La competiție ar urma să participe Boeing Defence Australia cu MQ-28 Ghost Bat, companiile germane Helsing și Hensoldt cu proiectul CA-1 Europa, precum și Airbus, în parteneriat cu compania americană Kratos, cu modelul XQ-58 Valkyrie.

Oficialii admit că un astfel de calendar face imposibilă atingerea obiectivului din 2029

Potrivit documentului, această abordare ar reduce riscul unei investiții într-o platformă care necesită modificări costisitoare și ar oferi industriei europene mai mult timp pentru dezvoltare.

În schimb, oficialii admit că un astfel de calendar face imposibilă atingerea obiectivului din 2029, deși Germania își propune în continuare să respecte termenul-limită stabilit de NATO pentru 2035.

Până la dezvoltarea noii capabilități, autoritățile iau în calcul utilizarea, începând din 2027, a rachetelor de croazieră pentru a acoperi parțial acest deficit.

Spre deosebire de dronele reutilizabile, acestea sunt distruse după lansare și nu pot îndeplini aceeași gamă de misiuni.

Recomandarea video