Prima pagină » Știri externe » UE pregătește reguli pentru protejarea angajaților de burnout și stres. Ce obligații ar putea avea firmele

UE pregătește reguli pentru protejarea angajaților de burnout și stres. Ce obligații ar putea avea firmele

Angajatorii din Uniunea Europeană ar putea fi supuși unor noi obligații pentru protejarea sănătății mintale și fizice a salariaților, inclusiv prin evaluarea periodică a stresului, a volumului excesiv de muncă și a efectelor sistemelor de monitorizare automată.
UE pregătește reguli pentru protejarea angajaților de burnout și stres. Ce obligații ar putea avea firmele
Sursa foto: Pixabay

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European solicită Comisiei Europene să pregătească o propunere legislativă privind riscurile psihosociale la locul de muncă.

Inițiativa urmărește stabilirea unor cerințe minime la nivel european pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea factorilor care pot conduce la stres profesional, burnout și probleme de sănătate mintală sau fizică.

Eurodeputații cer obligații juridice pentru angajatori în ceea ce privește protejarea sănătății salariaților și asigurarea unor condiții de muncă sigure și demne.

Totodată, aceștia solicită ca riscurile psihosociale asociate activității profesionale să fie recunoscute explicit drept factori care pot provoca boli profesionale.

Propunerea pentru inițiativa legislativă a fost aprobată în comisia de specialitate cu 41 de voturi pentru, 12 împotrivă și patru abțineri.

Angajatorii ar putea fi obligați să evalueze stresul și volumul de muncă

Una dintre principalele schimbări propuse privește evaluarea periodică a riscurilor psihosociale.

Angajatorii ar urma să analizeze factori precum volumul excesiv de muncă și intensitatea ridicată a activității și să adopte planuri de acțiune cu măsuri concrete pentru reducerea problemelor identificate.

Evaluări ar trebui realizate și înaintea unor restructurări sau reorganizări importante, inclusiv atunci când sunt introduse formule de telemuncă, sisteme automate de luare a deciziilor ori tehnologii pentru monitorizarea angajaților.

Eurodeputații cer, de asemenea, ca utilizarea sistemelor algoritmice să nu conducă la suprasolicitarea sau supravegherea excesivă a salariaților și insistă asupra menținerii controlului uman. Documentul reafirmă și dreptul angajaților de a se deconecta de la muncă.

Reguli împotriva hărțuirii și bullying-ului la serviciu

Viitoarele reguli ar trebui să oblige angajatorii să adopte politici clare împotriva violenței, hărțuirii, bullying-ului și comportamentelor discriminatorii care afectează demnitatea sau sănătatea fizică și psihică a salariaților.

Eurodeputații solicită și mecanisme pentru depistarea timpurie a acestor situații, protocoale de prevenire și acordarea rapidă de sprijin persoanelor expuse unor riscuri psihosociale.

O altă propunere îi privește pe angajații care au lipsit de la serviciu din cauza unor probleme asociate riscurilor psihosociale. Aceștia ar trebui să beneficieze de un plan individual pentru revenirea sustenabilă la muncă, care ar putea presupune modificarea programului, reorganizarea activității sau adaptarea sarcinilor și a volumului de lucru.

Peste 840.000 de decese anual, asociate riscurilor psihosociale

Parlamentul European citează date ale Organizației Internaționale a Muncii potrivit cărora peste 840.000 de persoane mor anual din cauza unor afecțiuni asociate riscurilor psihosociale.

Raportoarea Estelle Ceulemans susține că burnout-ul, depresia, stresul și hărțuirea sunt probleme în creștere în Europa, amplificate inclusiv de utilizarea tot mai intensă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă.

Potrivit acesteia, depresia asociată muncii generează costuri estimate la aproximativ 100 de miliarde de euro anual în Uniunea Europeană.
Propunerea nu este, în acest moment, o lege în vigoare. Parlamentul European este așteptat să voteze inițiativa legislativă în prima sesiune plenară din octombrie. Dacă solicitarea va fi aprobată, Comisia Europeană va avea la dispoziție trei luni pentru a comunica măsurile pe care intenționează să le ia sau pentru a explica de ce refuză să prezinte o propunere legislativă în sensul cerut de Parlament.

Recomandarea video