Prima pagină » Ştiinţă-Sănătate » Bacterii din intestinul oamenilor au călătorit cu ei de mii de ani | Unele dispar însă din lumea modernă

Bacterii din intestinul oamenilor au călătorit cu ei de mii de ani | Unele dispar însă din lumea modernă

În intestinul nostru trăiește o lume întreagă pe care abia începem să o înțelegem. Un nou studiu publicat în revista Nature arată că sute de specii de microorganisme au făcut parte din această lume timp de zeci de mii de ani și au călătorit alături de oameni pe măsură ce aceștia s-au răspândit pe glob.
Bacterii din intestinul oamenilor au călătorit cu ei de mii de ani | Unele dispar însă din lumea modernă

Cercetătorii au comparat microbiomul intestinal al două populații care trăiesc la mii de kilometri distanță una de cealaltă: populația Tsimane din Bolivia și populația Hadza din Tanzania, arată un studiu publicat în Nature.

Strămoșii celor două grupuri s-au separat cu zeci de mii de ani în urmă, dar bacteriile din intestinele lor păstrează încă urmele unei istorii comune.

Rezultatul este surprinzător: oamenii din cele două populații au în comun 1.231 de specii de microorganisme. Majoritatea sunt rare sau chiar lipsesc din microbiomul oamenilor care trăiesc în societăți industrializate.

Bacterii care au făcut călătoria cu oamenii

Cercetătorii au analizat material genetic din probe prelevate de la 85 de adulți Tsimane din Bolivia și au comparat rezultatele cu date provenite de la 137 de membri ai populației Hadza din Tanzania.

Din probele Tsimane, echipa a identificat peste 12.700 de genomuri microbiene, care au reprezentat 1.408 de specii de bacterii și arhee. Când cercetătorii au comparat aceste date cu microbiomul Hadza, au găsit 1.231 de specii comune.

Pentru oamenii obișnuiți, cifrele pot părea abstracte. Ideea simplă este însă aceasta: unele dintre bacteriile din intestinul nostru sunt mult mai vechi decât civilizațiile pe care le cunoaștem.

Analiza genetică sugerează că multe dintre aceste microorganisme au rămas asociate cu oamenii în timp ce strămoșii lor au migrat din Africa spre alte regiuni ale lumii. În unele cazuri, bacteriile au continuat să fie transmise din generație în generație timp de peste 10.000 de ani.

Ce s-a întâmplat după apariția lumii moderne?

Aici apare partea care îi preocupă pe cercetători.

Dintre speciile comune populațiilor Tsimane și Hadza, aproximativ 60% sunt rare sau absente în populațiile din societăți industrializate. Studiul sugerează că unele dintre aceste microorganisme au dispărut pe măsură ce stilul de viață al oamenilor s-a schimbat.

Alimentația, urbanizarea și schimbările din mediul în care trăim au modificat profund microbiomul uman. Cercetătorii vor să afle dacă pierderea acestor bacterii are și consecințe asupra sănătății.

Deocamdată, studiul nu demonstrează că dispariția unei anumite bacterii provoacă o anumită boală. Este o distincție importantă. Autorii spun însă că pierderea unor microorganisme asociate de mult timp cu oamenii ar putea avea legătură cu schimbări ale sănătății metabolice și inflamatorii.

Un fel de „arhivă vie” a istoriei umane

Microbiomul intestinal poate spune, astfel, o poveste surprinzătoare despre trecutul nostru.

Cercetătorii nu au avut nevoie să găsească bacterii înghețate în fosile pentru a urmări această istorie. Au analizat diferențele genetice dintre bacteriile care trăiesc astăzi în intestinele oamenilor din populații foarte diferite.

În cazul Tsimane și Hadza, aceste diferențe se potrivesc cu momentele în care populațiile umane s-au separat și au pornit pe drumuri diferite. Bacteriile au păstrat, într-un fel, urmele acelor migrații.

„Arborele genealogic” al unor bacterii din intestin poate spune astfel ceva despre arborele genealogic al oamenilor.

Am putea recupera bacteriile pierdute?

Este una dintre întrebările care apar în urma studiului, dar cercetătorii sunt prudenți.

Dacă anumite bacterii au dispărut din microbiomul populațiilor industrializate, ar putea exista în viitor încercări de a le readuce. Pentru moment, însă, nu știm suficient despre rolul fiecărei specii pentru a spune că o astfel de intervenție ar fi benefică.

Autorii studiului spun că orice astfel de cercetare ar trebui să țină cont și de comunitățile indigene de la care provin datele.

Probele și informațiile despre microbiom nu sunt doar niște cifre într-o bază de date, iar comunitățile trebuie să aibă un rol în modul în care aceste date sunt folosite.

Recomandarea video