FOCUS: Cum votăm la alegerile parlamentare din 30 noiembrie

Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Legea stabileşte că sunt contravenţii refuzul de a se permite alegătorului, care face dovada că are dreptul, să voteze în secţia de votare la care se prezintă pentru exercitarea dreptului de vot, refuzul de a permite accesul în secţia de votare al candidaţilor sau al persoanelor acreditate să asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale, refuzul de a se primi şi înregistra o sesizare scrisă şi refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii.

Tot contravenţii constituie refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului care a semnat în lista electorală şi purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secţiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Peste 300 de sesizări privind posibile incidente electorale pe parcursul votului pentru alegerile prezidențiale

CNN despre alegerile din România: O victorie a lui Simion ar putea izola România şi destabiliza flancul estic NATO

Potrivit legislaţiei electorale, sunt infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea, împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de vot sau de a fi ales, înscrierea, cu bună-ştiinţă, în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorală, violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Legea stabileşte că în acest caz sunt exceptate bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemne de partid.

De asemenea, fapta unei persoane de a vota fără a avea drept de vot ori de a vota de două sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. În acest caz şi tentativa se pedepseşte.

Mai sunt infracţiuni: atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării şi introducerea în uz şi folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care alterează înregistrarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare, totalizează cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor legale, precum şi introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional.

Faţă de alegerile parlamentare anterioare, cetăţenii cu drept de vot nu vor putea vota decât la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul.

Alegătorii nu vor putea să folosească nici la aceste alegeri parlamentare cărţile de alegător, Guvernul hotărând printr-o ordonanţă de urgenţă că acestea vor putea fi utilizate începând cu alegerile parlamentare din anul 2012.

Potrivit Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cetăţenii români au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru alegerea Senatului.

Fiecare alegător îşi va exprima votul personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă. De asemenea, votul exercitat este secret şi orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.

Legea menţionează că participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.

Deputaţii şi senatorii se aleg, la scrutinul de duminică, în colegii uninominale, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Astfel, un deputat va reprezenta în Parlament 70.000 de locuitori, iar un senator 160.000 de locuitori.

Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi vor exercita dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din ţara în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. Cei cu domiciliul sau reşedinţa într-un stat în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României şi unde nu este posibilă organizarea unei secţii de votare îşi pot exercita dreptul la vot în oricare dintre secţiile de votare organizate în statele care fac parte din acelaşi colegiu uninominal.