Alegeri parlamentare în Republica Moldova: Azi începe campania electorală / Principalele formațiuni și blocuri înscrise în cursă

Alegerile parlamentare din Republica Moldova au loc duminică, 28 septembrie 2025. Cetățenii Republicii Moldova votează pentru alegerea celor 101 de deputați ai Parlamentului, acesta fiind unicul organ legislativ și reprezentantul suprem al poporului.

Perioada electorală a început în data de 14 iulie 2025, iar candidații s-au putut înscrie în cursă în perioada 20 iulie – 19 august. Campania electorală se desfășoară oficial între 29 august și 26 septembrie 2025.

Condițiile pentru ca alegerile să fie valabile

Pentru ca alegerile parlamentare să fie considerate valabile, trebuie îndeplinite mai multe condiții. În primul rând, prezența la vot trebuie să depășească o treime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Pentru a intra în Parlament, trebuie să fie îndeplinit și pragul electoral astfel: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.

La alegerile parlamentare din Republica Moldova vor participa 13 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți.

Principalele blocuri și formațiuni politice și candidații independenți

Ziua Independenței Republicii Moldova | Macron, Merz și Tusk sunt la Chișinău. Mesaje în limba română pentru moldoveni

Partidul „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, nu va putea participa la alegerile parlamentare din Republica Moldova

• Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei

Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, avându-l în fruntea listei pe Igor Dodon, are cei mai mulți candidați înscriși la alegerile din 28 septembrie – 110.

Igor Dodon a fost președintele Republicii Moldova în perioada 2016-2020. În 2022, el a fost arestat de autoritățile moldovene sub acuzația de corupție pasivă, dar și finanțarea ilegală a unui partid politic de către o organizație criminală.

Blocul electoral este format din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, Partidul Republican “Inima Moldovei” și Partidul pentru Viitorul Moldovei, liderii acestora fiind Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și, respectiv, Vasile Tarlev.

• Partidul Acțiune și Solidaritate

Pe locul al doilea se află Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – cel care a susținut-o pe Maia Sandu la alegerile prezidențiale – cu 104 candidați, în fruntea listei fiind Igor Grosu, actualul președinte al Parlamentului Republicii Moldova. Orientarea politică a formațiunii este de centru-dreapta și promovează consolidarea parcursului european al țării. PAS pledează pentru integrarea deplină a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

• Blocul electoral „Alternativa”

Pe locul al treilea în privința numărului de candidați înscriși se află blocul electoral „Alternativa”, cap de listă fiind Ion Ceban, primarul Chișinăului, care are interdicție de a intra în România și în spațiul Schengen pentru următorii cinci ani.

Ion Ceban a fost membru al Partidului Comuniștilor în perioada 2005–2012 și al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova între 2012 și 2021, după ce a lansat propriul său proiect politic, Mișcarea Alternativa Națională.

• „Partidul Nostru”

„Partidul Nostru” a înscris 103 candidați în cursa pentru alegerile parlamentare, iar Renato Usatîi este cap de listă. Acesta a fost primarul municipiului Bălți în două mandate și a candidat inclusiv la alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, situându-se pe locul al treilea, cu aproape 14% din voturi. Potrivit G4Media, înainte de a intra în politică, Renato Usatîi a locuit mulţi ani în Federaţia Rusă, unde a fost vicepreşedinte al Uniunii Constructorilor Căilor Ferate din Moscova.

• Candidații independenți

În cursa pentru alegerile parlamentare s-au înscris patru candidați independenți: Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduță și Tatiana Crețu.

Andrei Năstase este avocat și a participat la alegerile din 2016 pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. S-a retras în favoarea Maiei Sandu. De asemenea, Năstase a câștigat mandatul de primar general al Chișinăului, dar alegerile au fost invalidate pe motiv că acesta, contrar prevederilor Codului Electoral, ar fi făcut agitație electorală în ziua votului.

Olesea Stamate a făcut parte din PAS și a fost ministru al Justiției în timpul primului mandat al Maiei Sandu. Aceasta a fost exclusă din partid în urma acuzațiilor legate de inițierea unor amendamente controversate adoptate în Parlament, iar în prezent activează ca deputat neafiliat.

Victoria Sanduța a fost judecătoare până în septembrie 2024 și a făcut parte, pentru scurt timp, din „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”, potrivit TV8.md.

Votul în diaspora

În data de 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova aflați în diaspora vor putea participa la alegerile parlamentare, votând atât la secțiile deschise din țară, cât și în străinătate. De asemenea, pentru prima dată la acest tip de scrutin, alegătorii din zece state vor avea posibilitatea de a vota prin corespondență, ca alternativă la votul în secție: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia.

Ce arată sondajele

„Barometrul iData, august 2025”, realizat de compania Date Inteligente și publicat în data de 20 august, arată că alegerile parlamentare s-ar încheia, inevitabil, cu o coaliție. Rezultatele sondajului arată că, 33,8% ar vota cu actualul partid de la guvernare PAS, iar 30,1% cu Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, scrie Radio Europa Liberă Moldova.

Blocul „Alternativa” și Partidul Nostru ar primi 10,9% și, respectiv, 9,3% din voturi. Celelalte partide și blocuri electorale nu ating pragul pentru a intra în Parlament, potrivit sondajului.

Ce nu li se permite candidaților

Comisia Electorală Centrală anunță că odată cu începerea campaniei, legislația electorală interzice candidaților să utilizeze resurse administrative, inclusiv prin lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură sau a achizițiilor efectuate din bugetul public național, utilizarea echipamentelor, a mijloacelor, a bunurilor publice.

În plus, „în această perioadă este interzisă organizarea de concerte, concursuri, alte evenimente sau demonstrații cu implicarea interpreților, a personalului de creație și/sau artistic atât din țară, cât și de peste hotare, afișarea în timpul desfășurării acestora slogane sau alte mesaje și/sau distribuirea de materiale ce conțin simbolistica competitorului electoral sau alte elemente de identificare a acestuia, precum și participarea la aceste evenimente în scop de promovare politică”, se arată într-un comunicat al Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Publicitatea politică este interzisă în timpul campaniei electorale, iar CEC atenționează că este permisă doar cea electorală pentru candidații înregistrați de către CEC”.