#vreaupresedinte. Ce îl recomandă pe Mircea Diaconu pentru un mandat la Palatul Cotroceni

Actorul de teatru şi film Mircea Diaconu a intrat în alegerile pentru Preşedinţia României. Agenţia MEDIAFAX şi Gandul.info vă prezintă activitatea prezidenţiabilului independent, de la implicarea în Revoluţia din 1989, la intrarea sa în politică şi până la lupta cu „statul paralel ocult".

1182 afişări
Imaginea articolului #vreaupresedinte. Ce îl recomandă pe Mircea Diaconu pentru un mandat la Palatul Cotroceni

#vreaupresedinte. Ce îl recomandă pe Mircea Diaconu pentru un mandat la Palatul Cotroceni

Mircea Diaconu s-a născut în comuna Vlădeşti, judeţul Argeş, şi are 69 de ani. De profesie actor, Diaconu şi-a obţinut notorietatea jucând în mai multe filme şi piese de teatru atât în timpul regimului comunist cât şi după căderea acestuia. S-a remarcat şi prin prezenţa, pe 22 decembrie 1989, la Comitetul Central, unde a fost filmat participând la discuţiile haotice care au dus la organizarea guvernării de atunci.

El a negat implicarea în conducerea ţării de atunci.

„M-am văzut pe diverse reţele, tânăr, la Revoluţie zicând tot felul de chestii. Fac mici rectificări, precizări. Sigur, un haos general, toţi vorbeau, nimeni nu ştia ce să facă. La un moment dat cineva zice «o maşină să-l aducă pe domnul Iliescu». Cineva zice să-l aducă domnul Diaconu, să ia o maşină să-l aducă pe domnul Iliescu. Pe domnul Iliescu l-a adus cineva, dar nu Diaconu. Domnul acela se numea Dumitru Iliescu şi imediat după asta Ion Iliescu l-a numit şeful SPP şi de acolo a ieşit general mai târziu. Din haosul ăla s-au ales 40 care însemnau Consiliul Frontului Salvării Naţionale, o listă citită de domnul Iliescu. În acea listă nu era Diaconu. Erau Doinea Cornea, Ion Caramitru, Ana Blandiana. Diaconu plecase la teatru. După aia s-a constituit un fel de Parlament, ce se numea la vremea aceea Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională şi în care iarăşi nu era Diaconu", a explicat acesta.

Intrarea în politică

În toamna anului 1990, prezidenţiabilul independent a devenit unul dintre fondatorii organizaţiei neguvernamentale Alianţa Civică, alături de alţii precum Emil Constantinescu, Ana Blandiana, Stelian Tănase şi Mircea Dinescu.

În 2008, Mircea Diaconu a intrat în PNL iar din 2010 a ocupat şi funcţia de vicepreşedinte al partidului. Din 2008 până în 2012 a fost senator de Argeş din partea liberalilor iar în 2014 a demisionat din partid. Mircea Diaconu a spus că a plecat din sediul liberalilor „jignit şi umilit”.

La anunţarea candidaturii pentru Senat, Diaconu a relatat că i-a fost teamă.

„Am fost membru PCR, am fost unul dintre cei mai tineri membri PCR, am fost făcut cu sila în anul II de facultate, după note, iar în 1989 eram un foarte bătrân membru de partid. De atunci, PNL este primul partid în care mă înscriu. Cel mai important pentru un actor este efortul pe care-l face de a se muta dintr-o cutie într-alta, este vorba de percepţia publică a oamenilor, alegătorii ştiu că actorii sunt într-o parte, politicienii într-o parte, fotbaliştii în altă parte, e foarte greu să te muţi dintr-o cutie în alta. M-am tot întrebat ce e cu politica. De câteva nopţi nu dorm, iar de când am primit invitaţia să particip la alegeri, (...) nu am dormit deloc de spaimă, de griji", a declarat atunci Diaconu.

Mircea Diaconu a fost membru în Comisia de cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Senatului, iar ulterior în Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Potrivit site-ului Senatului, Diaconu a participat, în timpul mandatului său, la 25 de iniţiative legislative, în domenii ca patrimoniul cultural, cinematografia, libertatea religioasă, educaţia, sănătatea, şi la 16 moţiuni, a luat de 80 de ori cuvântul în plen şi a făcut 12 declaraţii politice.

Diaconu a fost, pentru o scurtă perioadă de timp, ministru al Culturii, în perioada 7 mai – 29 iunie 2012, în Guvernul condus de Victor Ponta. A părăsit funcţia după ce a fost declarat incompatibil în privinţa funcţiilor de senator şi director de teatru, deţinute în acelaşi timp.

Conflictul de interese

Mircea Diaconu a fost directorul Teatrului Nottara din Capitală, din 2004 până în 2011, când şi-a dat demisia, după ce ANI a constatat că se afla în incompatibilitate, deţinând în acelaşi timp funcţia de director şi pe cea de senator. El a fost acuzat atunci că ar fi favorizat numirea soţiei sale, actriţa Diana Lupescu, în funcţia de regizor la Teatrul Nottara. Potrivit ANI, Diaconu i-a aprobat acesteia participarea la concursul pentru ocuparea postului de regizor artistic, deşi ea nu îndeplinea condiţiile înscrise în fişa postului. În iunie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât irevocabil că s-a aflat în incompatibilitate. Şi-a pierdut mandatul de senator în decembrie 2012, după ce Curtea Constituţională a decis că Senatul trebuie să pună în aplicare hotătârea judecătorească referitoare la incompatibilitate.

În noiembrie 2014, pe atunci europarlamentar, Mircea Diaconu a fost achitat definitiv în dosarul în care era acuzat de conflict de interese.

Activitatea în Parlamentul European

Diaconu a fost ales eurodeputat, în 2014, în Legislativul european al cărui mandat s-a încheiat anul acesta. După ce îşi ridicase mandatul de europarlamentar, acesta anunţa că nu candidează la alegerile prezidenţiale pentru că îşi vede "lungul nasului".

Ca europarlamentar, nu s-a remarcat printr-o prezenţă activă. Membru al Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), Mircea Diaconu a fost prezent în mandatul 2014-2019 la 74,38% din voturile din plenul Parlamentului European, pe locul 28 din cei 32 de eurodeputaţi români în ceea ce priveşte prezenţa.

În februarie 2018, din plenul Parlamentului European, actorul a spus că statul de drept are probleme în România, menţionând că au fost date într-un an de 16 ori mai multe mandate pe siguranţa naţională decât de către FBI.

„Şi eu sunt îngrijorat de statul de drept din România, cred că are probleme. România a devenit statul cu cele mai multe condamnări CEDO pentru abuzuri contra cetăţenilor ei şi nimeni nu răspunde. Statul de drept are probleme, da. În România au fost date într-un an de 16 ori mai multe mandate pe siguranţa naţională decât a dat FBI. S-au emis mandate, au fost ascultaţi mii de cetăţeni pe motive de siguranţă naţională, ca să zic mai simplu terorism. Într-o ţară în care nu există niciun terorist şi niciun act de terorism. La alegeri au apărut o mie de «terorişti». Statul de drept are probleme în România. Parlamentul trebuie să repare aceste probleme şi nu trebuie să ceară părerea nimănui. Vreau independenţa justiţiei, dar mai ales a României", a declarat Mircea Diaconu, la dezbaterea din Parlamentul European pe tema sistemului judiciar din România.

Cum a ajuns Mircea Diaconu candidatul susţinut de ALDE şi Pro România. Lansarea candidaturii la prezidenţiale şi a luptei contra „statului paralel”

Pe 25 august, în faţa Ateneului Român, Mircea Diaconu şi-a anunţat intenţia de a candida, ca independent, la alegerile prezidenţiale. Diaconu spunea atunci că este "un fals" intrarea în cursa pentru prezidenţiale a liderilor de partide.

„Culoarul după care un partid îşi pune preşedintele de partid în alegeri şi după aceea devine preşedintele ţării, după care el îşi dă o demisie formală, ipocrită şi nu mai este politic, este al tuturor, este un fals pe care-l repetăm la nesfârşit iar viaţa politică de astăzi ne-a pus în faţă, că de aia am şi stat atât de multă vreme şi m-am uitat în speranţa că se va întâmpla totuşi ceva normal", a spus Diaconu.

La o zi după, ALDE a decis ieşirea din coaliţia de guvernare cu PSD, retragerea canidaturii lui Călin Popescu Tăriceanu pentru prezidenţiale şi formarea unei alianţe electorale cu Pro România în vederea susţinerii candidaturii independente a lui Mircea Diaconu. Alianţa dintre ALDE şi Pro România, numită "Un Om", şi ieşirea lui Tăriceanu din cursă a stârnit nemulţumiri în rândul liderilor din ambele partide.

Diaconu a dezvăluit că a decis să candideze după ce Viorica Dăncilă îşi anunţase intenţia de a ajunge în turul II. În acest context, s-a gândit că nimeni nu l-ar mai fi putut învinge pe Klaus Iohannis.

„Eu în seara aia, stând de capul meu aşa, am înţeles că în faţa domnului Iohannis nu mai stă nimeni, pentru că ţinta declarată atunci de doamna Dăncilă a fost turul doi.- Dacă nu intru în turul doi îmi dau demisia.- Dacă spui lucrul ăsta înseamnă că nu vrei decât în turul doi. În seara aia am stat pe afară mai mult, pe un scaun şi am reprocesat toate lucrurile astea. Şi am înţeles că poate fi chiar o înţelegere, un fel de troc dacă vreţi. În faţa domnului Iohannis nu mai stătea nimeni. Atunci pur şi simplu am simţit nevoia asta”, a declarat Mircea Diaconu.

El a declarat că există un „stat paralel ocult" căruia actualul preşedinte Klaus Iohannis nu i se opune.

„Am tot vorbit despre acest stat subteran, ocult, acest stat există şi în ziua de azi şi funcţionează perfect cu protocoalele, cu abuzurille incredibile funcţionează. Cine să se opună acestui stat paralel ocult? Doamna Dăncilă, care a fost plecată nouă ani de zile şi nu ştie, nu l-a văzut? Nu ştie că există. Domnul Iohannis? Care este a treia replică de Băsescu, adică două mandate Băsescu şi încă una ca înlocuitor, ca să nu zic nechezol", a declarat Mircea Diaconu, după ce şi-a depus candidatura pentru prezidenţiale la Biroul Electoral Central.

Campania electorală a început cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidenţialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.

Mandatul Preşedintelui României este de cinci ani, iar pe 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în acelaşi interval orar.

Cât despre votul în secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici