Ce rămâne uman în era AI și cum cultivăm gândirea critică într-o lume modelată de tehnologie? Mirabela Grădinaru și profesioniști din industriile creative, la Creative Romania, în cadrul RCW X Bucharest 2026

Cum poate România să transforme creativitatea pe care o are deja într-un ecosistem capabil să susțină artiștii și industriile creative pe termen lung? Aceasta a fost miza celor două ore de dezbatere de la „CREATIVE ROMANIA: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, masa rotundă desfășurată luni, 5 octombrie, la Biblioteca Centrală Universitară, în cadrul Romanian Creative Week (RCW) X Bucharest 2026. Educația și gândirea critică în era inteligenței artificiale, relația dintre tehnologie și creația umană, accesul pe piețele internaționale și finanțarea culturii s-au aflat în centrul discuțiilor. 

Dialogul, găzduit de Marlene Herberth, curator în cadrul RCW și coordonator pentru cultură și educație al Bisericii Evanghelice C.A. din România, a fost deschis de Mirabela Grădinaru. Prima Doamnă a transmis un mesaj de susținere pentru industriile creative și a vorbit despre artiști, designeri, antreprenori și meșteșugari care reușesc să construiască proiecte valoroase, de multe ori cu resurse limitate, insistând asupra colaborării dintre domenii, instituții și comunități.

„Creativitatea nu se dezvoltă în izolare. Ea are nevoie de conexiuni, de oameni care vin cu idei, de instituții și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a crea ceva nou. Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, ci creează posibilități de dezvoltare pentru comunități”, a subliniat Mirabela Grădinaru.

De la educație la AI: cum păstrăm creativitatea și gândirea critică

Pentru Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru educație și cercetare, construcția unei „Românii creative” trebuie să înceapă încă din primii ani de educație. Acesta a criticat un sistem educațional concentrat încă pe memorarea și reproducerea informației și a argumentat că AI trebuie folosită ca instrument, fără ca dezvoltarea tehnologică să înlocuiască gândirea critică, creativitatea și educația umanistă.

„Soluția este să schimbăm paradigma educațională a societății. Copiii sunt foarte creativi, problema este că noi îi înregimentăm. Inteligența artificială, dacă nu o tratăm ca pe un instrument și nu încurajăm gândirea creativă a copiilor, s-ar putea să ne șablonizeze mintea și mai mult. Am auzit de multe ori că universitățile trebuie să colaboreze cu industriile creative. Eu cred că universitățile ar trebui să devină o industrie creativă și să iasă din zona de fabrică de diplome”, a spus Sorin Costreie.

De la educație, conversația a trecut către întâlnirea dintre creația umană și tehnologie. Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, a propus o perspectivă în care AI nu intră în conflict cu industriile creative, ci poate face cu atât mai valoroase experiențele care nu pot fi standardizate: manufactura, interacțiunea directă, emoția și relația dintre oameni.

La rândul său, artistul vizual Andrei Cozlac, curatorul New Media District al RCW și cadru didactic al Universității de Arte „George Enescu” din Iași, a adus în discuție felul în care inteligența artificială schimbă raportarea la creativitate și, mai ales, nevoia de a-i pregăti pe copii pentru o lume în care tehnologia va fi tot mai prezentă. În locul respingerii AI, artistul a pledat pentru educație, gândire critică și păstrarea libertății de a experimenta, astfel încât noile instrumente să fie înțelese și folosite conștient.

„Inteligența artificială face parte din următoarea etapă evolutivă a umanității. Întrebarea este ce se întâmplă când ajungem cu ea la copii și cred că soluția este să antrenăm cât mai mult gândirea critică”, a spus Cozlac.

De la succesul individual la accesul pe piețele internaționale

A doua parte a dialogului a pornit de la o realitate deja vizibilă: artiști, designeri, cineaști și muzicieni români ajung pe scene și piețe internaționale, dar succesul este încă, în multe cazuri, rezultatul efortului individual, în lipsa unui sistem coerent care să le susțină promovarea și accesul pe piețele internașionale. Designerul Ioana Ciolacu, curator al Romanian Fashion Week și președinte Romanian Fashion Council, a vorbit, din propria experiență, despre traseul de la educație la contactul direct cu industria. Educația alternativă de tip Waldorf, a spus aceasta, i-a oferit încă de mică autonomie și libertatea de a alege, iar competițiile internaționale i-au deschis ulterior accesul către experiența practică din moda profesionistă.

Producătorul de film Andrei Boncea, președintele Alianței Producătorilor de Film, a dus discuția spre felul în care AI poate schimba profesiile creative și modul de lucru al artiștilor. El a vorbit despre apariția „artistului-companie”, creatorul care, cu ajutorul noilor instrumente tehnologice, ar putea prelua singur o parte dintre activitățile pentru care, până acum, era nevoie de echipe întregi.

Din perspectiva industriei muzicale, Anca Lupeș, președinte RAW Music și fondator Mastering The Music Business, a vorbit despre nevoia unei implicări mai consistente a statului, în special în promovarea și accesul artiștilor români pe piețele internaționale.. Networkingul, prezența în contexte profesionale internaționale și sprijinul pentru export sunt, în opinia sa, esențiale pentru ca artiștii români să poată depăși mai ușor granițele pieței locale. Anca Lupeș a sintetizat și două direcții concrete: o strategie pentru cultură care să fie aplicată și un mecanism de susținere financiară din partea statului, cel puțin pentru exportul cultural.

Valoarea culturii: ce se întâmplă când indicatorii nu mai sunt suficienți

Bogdan Trâmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, a adus discuția spre finanțarea culturii și felul în care tehnologia poate simplifica radical mecanismele administrative. În viziunea sa, AI poate prelua o parte importantă din birocrația asociată proiectelor culturale, astfel încât artiștii să își poată dedica mai mult timp și mai multe resurse creației. „Niciodată un proiect cultural scris cu AI nu va fi valoros, dar AI poate structura platforme de finanțare și modul în care sunt evaluate proiectele. Vom încerca să reducem birocrația spre zero, iar aici avem exemple de bune practici la nivelul UE”, a spus Bogdan Trâmbaciu.

Antropoloaga Maria Rădan-Papasima, co-fondatoarea Artropedia, a pus în discuție modul în care este evaluat impactul proiectelor culturale, arătând că indicatorii și formularele nu pot surprinde întotdeauna efectele reale ale acestora. Ea a propus ca proiectele finanțate să fie urmărite și după încheiere, pentru a vedea ce a funcționat, ce nu și ce poate fi îmbunătățit în viitoarele programe de finanțare. Aceste informații ar trebui, în opinia sa, să fie făcute publice.

Creative Romania: de la dialog la soluții care pot fi testate

Discuțiile au dus, în final, către miza Creative Romania: construirea unui cadru în care creatorii, instituțiile publice, organizațiile culturale, universitățile și mediul privat să poată lucra împreună.

„Pentru societatea românească de astăzi, o prioritate este crearea unor spații în care tinerii să poată experimenta și să își dezvolte gândirea reflexivă și critică. Alfabetizarea culturală, media și digitală, accesul la contexte internaționale și colaborarea dintre artă, știință, tehnologie și meșteșug le oferă instrumentele pentru a înțelege lumea și a participa la transformarea ei. Pentru ca aceste legături să se dezvolte, este nevoie de mai multă finanțare pentru experiment și de o asumare comună din partea instituțiilor publice, organizațiilor culturale, universităților și partenerilor privați. Miza Creative Romania este ca observatorul să devină un laborator în care să construim și să testăm împreună aceste condiții, astfel încât susținerea colaborărilor experimentale să devină o practică constantă a celor implicați în ecosistemele culturale”, a precizat Marlene Herberth, gazda evenimentului, organizat cu sprijinul Pepsi și Jidvei.

Romanian Creative Week X Bucharest 2026 se desfășoară între 2 și 8 octombrie, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Programul integral al RCW X Bucharest 2026 poate fi consultat pe site-ul www.romaniancreativeweek.ro.

Despre Romanian Creative Week

Romanian Creative Week este organizat de Federația Patronatelor din Industriile Creative, singura federație patronală reprezentativă la nivel național care activează în sectorul industriilor creative. FEPIC s-a înființat în Iași, în 2011, și a organizat peste 100 de proiecte de promovare națională și internațională a industriilor creative.

Parteneri instituționali: Primăria Municipiului București, ARCUB, Muzeul Național de Artă al României, TVR, Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București.

Parteneri: UniCredit Bank, *Ploom, Pepsi, Lancôme, L’Oréal Professionnel, Jidvei, Printco.

Parteneri media: Agerpres, HotNews, Newsweek România, Radio România Cultural, Alist Magazine, Buletin de București, Epoch Times Romania, Investigatoria, Adevărul, OK! Magazine, The Woman, IndependentNews.ro, MediaQuality, ArtHood, Revista Cariere, Like 5, Click, Ziarul de Iași.

*Produsul nu este lipsit de riscuri și cauzează dependență. 18+ destinat adulților consumatori existenți de produse cu nicotină.