Perspective sumbre ale crizei COVID-19: Este posibil să nu existe vreodată o „revenire la normal”

  • Două noi studii arată că pandemia coronavirusului va lăsa cicatrici psihologice profunde în următorii ani, relatează Washington Post.
  • „Chiar dacă un vaccin îi va vindeca pe toţi într-un an, criza Covid-19 îşi va lăsa amprenta asupra economiei pentru mulţi ani”, au scris autorii.
  • Persoanele care trăiesc o epidemie/pandemie când sunt tineri tind să fie mai neîncrezători faţă de instituţiile guvernamentale pe parcursul vieţii.
Imaginea articolului Perspective sumbre ale crizei COVID-19: Este posibil să nu existe vreodată o „revenire la normal”

Perspective sumbre ale crizei COVID-19 : Este posibil să nu existe niciodată o „revenire la normal”

 

Primul studiu condus de Julian Kozlowski, de la Federal Reserve Bank of St. Louis, a constatat că experienţa coronavirusului şi recesiunea ulterioară ar putea face ca oamenii şi întreprinderile să fie mai puţin dornici de a-şi relua modelele de cheltuieli şi investiţii anterioare, ceea ce ar avea un efect de lungă durată asupra economiei.

Al doilea studiu, condus de Cevat Giray Aksoy, de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, constată că persoanele care trăiesc o pandemie la "vârsta adultă tânără" tind să fie mai neîncrezători faţă de instituţiile guvernamentale pe parcursul vieţii, fapt ce îngreunează guvernele să răspundă eficient la problemele viitoare.

Luate împreună, studiile susţin o perspectivă din ce în mai des prezentată de către experţi: este posibil să nu existe niciodată o „revenire la normal”. Mai degrabă, efectele nefaste ale pandemiei vor avea repercusiuni mult după descoperirea unui tratament eficient, relatează Washington Post.

Frica post-COVID

Prima lucrare, realizată de Kozlowski şi colegii săi, investighează probabilitatea unui „efect al fricii” - COVID-19 sau al unei „schimbări persistente a credinţelor despre probabilitatea unor schimbări negative ale economie”. Evenimentele economice severe, precum Marea Recesiune au determinat ca indivizii, instituţiile şi întreprinderile să îşi schimbe permanent comportamentul. Experienţa unei recesiuni, de exemplu, îi face pe oameni sensibili la posibilitatea alteia.

Autorii construiesc un model economic pentru a cuantifica modul în care acest efect al fricii poate funcţiona în contextul crizei actuale, încorporând date cu privire la daunele economice de până acum, răspândirea probabilă a virusului în viitor şi modul în care răspunsurile politicii au modificat aceşti parametri.

Ei au ajuns la concluzia că cea mai mare parte a prejudiciului economic nu va veni din impactul pe termen scurt, cum ar fi pierderi de locuri de muncă şi închiderea de afaceri, ci mai degrabă din efecte pe termen lung. Autorii se aşteaptă ca pierderile pe termen lung din schimbările de comportament, cum ar fi investiţiile reduse şi cheltuielile mai mici ale consumatorilor să fie mult mai mari.

„Chiar dacă un vaccin îi va vindeca pe toţi într-un an, criza Covid-19 îşi va lăsa amprenta asupra economiei pentru mulţi ani”, au scris autorii.

Scăderea încrederii în autorităţi

Efectele la fel de durabile sunt vizibile şi în privinţa politicii, potrivit studiului realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Aksoy şi colegii săi au combinat o bază de date globală privind epidemiile cu datele sondajului Gallup privind încrederea în instituţii. Întrebarea lor principală de cercetare a fost: Cum poate experienţa unei epidemii/pandemii pentru un tânăr să-i influenţeze încrederea în instituţii mai târziu în viaţă?

Rezultatele sunt substanţiale. O persoană cu o expunere mare la o epidemie este cu:

  • 7,2 puncte procentuale mai puţin probabil să aibă încredere în onestitatea alegerilor
  • 5,1 puncte procentuale mai puţin probabil să aibă încredere în guvernul naţional
  • 6,2 puncte procentuale mai puţin susceptibilă de a aproba performanţa liderului politic, au scris autorii.

"Cetăţenii se aşteaptă ca guvernele democratice să răspundă preocupării lor în materie de sănătate", a spus co-autorul studiului Orkun Saka "Iar în cazul în care răspunsul sectorului public nu este suficient pentru a opri epidemia, îşi revizuiesc opiniile faţă de autorităţi", a adăugat acesta.

Autorii susţin că o astfel de eroziune a încrederii poate deveni periculoasă. „Se poate prevedea un scenariu în care nivelurile scăzute de încredere permit o răspândire unei epidemii.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici