CC în cazul Legii audiovizualului: Partajarea ştirilor poate duce la manipulare

Curtea Constituţională şi-a motivat decizia de neconstituţionalitate privind modificările la Legea audiovizualului, arătând că partajarea ştirilor "poate duce la manipularea populaţiei prin selectarea subiectivă a informaţiilor sau pur şi simplu prin neinformare".

27 afișări
Imaginea articolului CC în cazul Legii audiovizualului: Partajarea ştirilor poate duce la manipulare

CC în cazul Legii audiovizualului: Partajarea ştirilor poate duce la manipulare

Totodată, Curtea Constituţională remarcă o "deficienţă în activitatea aparatului de lucru al Senatului" în procesul de finalizare şi adoptare a modificărilor aduse Legii audiovizualului, texte care impuneau ca programele de ştiri ale posturilor de televiziune şi radio să conţină, în pondere egală, ştiri cu teme pozitive şi, respectiv, negative".

Obiecţia de neconstituţionalitate, semnată de 53 de deputaţi, se referea la Legea privind completarea art.28 din Legea audiovizualului nr.504/2002, care prevede: "La articolul 28 din Legea audiovizualului 504/2002, se introduce un nou alineat, alin (8), cu următorul cuprins: «programele de ştiri ale posturilor de televiziune şi radio conţin, în pondere egală, ştiri cu teme pozitive şi, respectiv, negative»".

Concret, autorii obiecţiei de neconstituţionalitate susţin că noul alineat al articolul 28 introdus prin legea criticată, împiedică mijloacele de informare în masă, publice sau private, de a-şi îndeplini obligaţia constituţională prevăzută de art.31 alin.(4) privind informarea corectă a opiniei publice, precum şi că "filtrează" informaţiile în cadrul programelor de televiziune şi de radio, ceea ce, în realitate, reprezintă o cenzură interzisă de art.30 alin.(2) din Constituţie.

"Cu privire la critica de neconstituţionalitate a legii, prin rapotare la prevederile art.31 alin.(1-4) din Legea fundamentală În opinia autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate, prin respectarea, în cadrul programelor de ştiri ale posturilor de televiziune şi radio, a proporţiei de ştiri pozitive/negative, obligaţia constituţională a acestor mijloace de informare în masă, publice sau private, de a asigura informarea corectă a opiniei publice nu mai poate fi adusă la îndeplinire. Sub acest aspect, Curtea reţine că orice persoană are dreptul de a fi informată prompt, corect şi clar, de a primi informaţii pe cale audio sau audiovizuală cu privire la orice problemă sau eveniment de interes public", se arată în motivarea Curţii.

Potrivit textului de lege criticat, Curtea arată că programele de ştiri ale posturilor de televiziune şi radio "sunt supuse, în prealabil, unui control pentru diferenţierea ştirilor pozitive de cele negative şi stabilirea unei ponderi egale la difuzarea acestora".

"Curtea observă că textul nu are motivaţia unui interes public justificat, cu semnificaţie pentru viaţa locală ori naţională, care să conducă la partajarea ştirilor în «pozitive» şi «negative». Regula celor două părţi instituită prin text - «ştiri cu teme pozitive şi, respectiv, negative, în pondere egală» - nu este guvernată de principii care să asigure imparţialitate şi echilibru în ce priveşte informarea corectă a cetăţenilor în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială şi culturală. Sub acest aspect, textul evidenţiază o omisiune de reglementare, ceea ce face ca, în această formă, să nu se asigure o informare corectă a opiniei publice, fapt ce contravine dispoziţiilor art.31 alin.(4) din Constituţie. Această partajare a ştirilor, lipsită de orice criterii, poate pune în dificultate pe cei chemaţi să asigure selectarea şi redarea ştirilor şi, totodată, este de natură să introducă subiectivismul în informarea opiniei publice", explică judecătorii Curţii în motivarea deciziei din 9 iulie cu privire la neconstituţionalitatea modificărilor Legii audiovizualului.

În concluzie, arată ei, această dispoziţie legală poate duce la manipularea populaţiei prin selectarea subiectivă a informaţiilor sau pur şi simplu prin neinformare care, în acest fel, duce la privarea acesteia de posibilitatea de a lua cunoştinţă de anumite evenimente, ceea ce nu este permis într-o societate democratică.

Din documentele aflate la cele două Camere, rezultă că "Legea privind completarea art.28 din Legea audiovizualului nr.504/2002, adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor articolului 75 şi ale articolului 76 alineatul (1) din Constituţia României, republicată, a fost adusă la cunoştinţa deputaţilor şi, respectiv, a senatorilor, la data de 25 iunie 2008".

Asupra acestei legi au fost formulate obiecţiile de neconstituţionalitate de către cei 53 de deputaţi şi asupra constituţionalităţii ei Curtea s-a pronunţat prin prezenta decizie.

Pentru aceste motive, Curtea constată că Legea privind completarea art.28 din Legea audiovizualului nr.504/2002 este neconstituţională. Având în vedere considerentele expuse în prezenta decizie, dispoziţiile art.146 lit.a) şi ale art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi ale art.1-3, ale art.11 alin.(1) lit.A.a), ale art.15 şi ale art.18 din Legea nr.47/1992, cu majoritate de voturi.

Astfel, Curtea a constatat că Legea privind completarea art.28 din Legea audiovizualului nr.504/2002 este neconstituţională.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici