INTERVIU- Chirilă, coordonatorul trupei Frilensăr: De-a fricile copilului cu Capra - VIDEO

Recomandarea Mediafax pentru weekend:Piesa "Mălăieş în Călcăieş",transpunerea poveştii "Capra cu trei iezi" într-o trilogie a emoţiilor tradiţionale,pe 8 octombrie, de la 1:00,de Noaptea Albă a teatrului independent,la Teatrul Godot.Chirilă, şeful trupei povesteşte despre Capra lui Creangă în 2016.

365 afișări
Imaginea articolului INTERVIU- Chirilă, coordonatorul trupei Frilensăr: De-a fricile copilului cu Capra - VIDEO

INTERVIU- Chirilă, şeful trupei de teatru "Mălăieş în călcăieş": De-a fricile copilului cu Capra

"Mălăieş în călcăieş". Tradiţia, temerile copiilor, jocul
Având la bază un scenariu după povestea “Capra cu trei iezi” de Ion Creangă, "Mălăieş în călcăieş" reprezintă o transpunere în modern a tradiţiilor (colind, ursul, capra, uratul) şi obiceiurilor româneşti (nuntă sau praznic). Spectacolul se identifică ca fiind o comedie cu câteva accente tragice, adresată în primul rând unui public tânăr adult, dornic de alternativ, dar fără să excludă publicul matur amator de convenţional. De fapt, Mălăieş în călcăieş este un spectacol ce tinde să creeze o legătură între strămoşi şi prezent.

Este, de fapt, un TRISTORY = o trilogie a emoţiilor tradiţional neînchipuite
- o poveste (”Mălăieş în Călcăieş”)
- un basm (”#daughtersauHadikaTsuki”)
- şi-o baladă (”MIORITZA”)
... trecute şi filtrate prin câţiva oameni născuţi pe aceeaşi lungime de undă, într-un popor în care tristeţea şi bucuria s-au iubit întotdeauna.
Distribuţie: Loredana Cosovanu, Tiberiu Enache, Alina Mîndru, Claudia Chiraş, Ovidiu Cosovanu, Dumitru Georgescu, Daniel Chirilă
Coregrafie: Beatrice Volbea

Iată interviul pentru MEDIAFAX cu şeful trupei, Daniel Frilensăr Chirilă:

Reporter: Ce-i cu Capra lui Creangă în lumea lui 2016? De ce aţi ales-o?
Daniel Frilensăr Chirilă: Capra lui Creangă a ajuns în 2016 pentru că am repetat-o în 2013 şi pentru că de atunci a rezistat să o jucăm peste tot şi în orice condiţii. Am ales-o pentru că am vrut să ne distrăm şi chiar am reuşit asta. A pornit de la o discuţie despre voi ce faceţi la iarnă, asta fiind undeva în toamna lui 2013 în Iaşi. Şi cum am ajuns la concluzia că vrem să facem un spectacol despre obiceiuri, tradiţii şi alte lucruri de genul acesta, ne-am mobilizat şi în 4-5 zile a ieşit spectacolaşul ăsta, după care l-am jucat de câteva zeci de ori. Iar acum în 2016, după ce am făcut dublă distribuţie pentru câteva roluri, Capra s-a mutat la Bucureşti, la Green Hours.

Reporter: Ce spune despre fiecare dintre voi rolul ales?
Daniel Frilensăr Chirilă: Cred că dacă avem un numitor comun în priviinţa rolurilor, acela e libertatea. Avem libertate totală, asta înseamnând că fiecare poate să facă tot ce-i trece prin cap. Pare riscant, doar că avem încredere unul în celălalt şi de aici căpătăm un filtru personal, care ne spune când exagerăm, când intrăm peste celălalt, când una, când alta. Plus că de la spectacol la spectacol adăugăm chestii noi, scoatem, modificăm, cizelăm. Suntem într-o permanenţă conturare a rolurilor, ceea ce dă prospeţime personajelor. Sau cel puţin aşa credem noi.

Iar dacă întrăm mai în adânc să căutăm răspuns la întrebarea asta, cred că rolurile noastre vorbesc despre copilăria noastră, despre cum ne bucuram când eram mici, despre ce miros era în casa noastră de sărbători, despre ce vecini, rude, prieteni, bunici aveam. Despre lumea aia care uşor, uşor dispare, aia cu derdeluş pe uliţă şi fum ieşind din hogeag.

Reporter: Cum se potrivesc în lumea reală şi în piesă?
Daniel Frilensăr Chirilă: Chiar daca nu pare, în toată nebunia pe care am creat-o în acest spectacol, am încercat să surprindem şi o parte puţin mai serioasă şi anume cea a educaţiei pe care o primesc copii în sânul familiei româneşti. Şi de aici probabil corespondenţe cu realitatea la nivel educaţional, cum ar fi frica pe care ne-o induc uneori parinţii noaştri, acea frică de necunoscut mascată prin ideea de a fi cuminte şi de a sta în banca ta fără a lua contact cu ceilalţi, ceilalţi care de cele mai multe ori au aceleaţi nevoi ca tine.

Reporter: Cum vă descurcaţi? Aveţi din ce trăi, cum sunteţi priviţi, unde vă angajaţi, ce vă ţine în viaţă?
Daniel Frilensăr Chirilă: Am terminat teatru la Iaşi şi ne-am mutat la Bucureşti ceea ce de multe ori duce la privirea aia gen ăia din provincie, ăia de la Iaşi sau tot felul de sintagme din acestea. Dar asta nu ne afectează pentru că e ca în sport, de multe ori e mai bine să fii subestimat ca mai apoi să surprinzi. Şi e bine pentru că în ultimele 9 luni au început să ne îndrăgească tot felul de oameni, ceea ce ne bucură. De angajat, ne angajăm intens în fiecare proiect pe care îl începem. Nu cred c-am refuza din start vreo propunere de angajare de la vreun teatru de stat, dar nici n-am accepta orbeşte pentru că actuala atmosfera din teatrul instituţionalizat lasă de dorit. Evident nu e o regulă, dar avem câteva experienţe care ne-au făcut să fim reticienţi. Şi mai suntem de părere că omul sfinteşte locul şi că unde-s mulţi puterea creşte, prin urmare ne-am angaja unde e voinţa şi credinţa.

În viaţă ne ţine dorinţa de a rezista şi de a arăta că putem să facem, ce facem şi că putem să o facem din ce în ce mai bine. Financiar ne tin în viaţa cei mai puternici finanţatori ai teatrului independent din România - mamele si taţii, plus joburile pe care le avem pe lângă teatru, la unii part time, la alţii full time.

Reporter: Cât de greu e în România, ce contează în România ca să reuşiţi cu Capra voastră?
Daniel Frilensăr Chirilă: Având în vedere că n-am făcut teatru în altă parte nu prea ştim cât e de greu pentru că nu avem termen de comparaţie. În România, teatrul e aşa cum e. Dacă nu-l păcăleşti pare greu, să fii constant pare greu, să nu vină public la spectacol pare greu, să fii recunoscut pare greu, dar toate astea trec când începi să simţi firescul. Pare desprins din cărţile de teorie, dar când eşti relaxat şi ai atins firescul e mai uşor. Deocamdată din bula noastră de jos de acolo de la Green Hours din care mai iesim din când în când, teatru pare joacă şi credinţă şi doar din când în când pare greu, dar şi atunci când pare, ne putem pe un râs sălbatic şi ne trece.

Ca să reuşim cu Capra noastră, credem că trebuie să ne vedem în continuare de treabă cu aceeaşi seriozitate. La nivel de breaslă, cred că ar trebui să ne cunoaştem, să fim atenţi unii la ceilalţi şi să ne ajutăm mai mult. Credem într-o solidarizare a actorilor şi credem că acesta e primul pas ca ceea ce se întamplă cu noi ca artişti să evolueze.

Mălăieş în Călcăieş 2.0 - Tristory I from Frilensăr teatru on Vimeo.

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici