Street Delivery în Baia Mare: Beat-boxer cu multe vizualizări pe Facebook şi meşteriţe de la Săpânţa - GALERIE FOTO

Beat-boxerul cu cele mai multe vizualizări pe Facebook, cel mai mare colecţionar de costum popular din România, un campion mondial de tir, cea mai veselă trupă ska ucrainiană şi cele mai iscusite meşteriţe de la Săpânţa, cu toţii au fost prezenţi la prima ediţie Street Delivery din Baia Mare.

536 afișări
Imaginea articolului Street Delivery în Baia Mare: Beat-boxer cu multe vizualizări pe Facebook şi meşteriţe de la Săpânţa - GALERIE FOTO

Street Delivery în Baia Mare: Beat-boxer cu multe vizualizări pe Facebook şi meşteriţe de la Săpânţa (Imagine: Gabriel Pop)

Beat-boxerul cu cele mai multe vizualizări pe Facebook, cel mai mare colecţionar de costum popular din România, un campion mondial de tir, cea mai veselă trupă ska ucrainiană şi cele mai iscusite meşteriţe de la Săpânţa, cu toţii au fost prezenţi la prima ediţie Street Delivery din Baia Mare, un eveniment care a reunit, vreme de trei zile, cele mai noi generaţii de makeri din industriile creative şi cei mai buni meşteşugari, artişti, comercianţi, manufacturieri sau chibiţi din Maramureş.

Galeria Galateca din Bucureşti, reprezentată de Iulia Gorneanu, a anunţat un parteneriat strategic cu oraşul Baia Mare şi a vernisat o primă expoziţie, relansând, astfel, spaţiul expoziţional Baia Mare 2021. Grigore Leşe a fost aplaudat la un prim festival, « Lampa de poezie », găzduit în apendixul de la Stoiceni, satul său natal, partener al oraşului Baia Mare în efortul de regenerare regională prin cultură. La acest prim eveniment, invitat special a fost doamna Parvathy Baul, un artist excepţional care-şi are rădăcinile în tradiţia spirituală indiană şi care care, prin muzică, dans şi poezie deschide inimile, cântând iubirea înalt. .

Baia Mare. 20.06.2016. Sub egida muticulturalismului şi îmbinînd valori de azi cu cele de odinioară, Baia Mare a organizat prima ediţie Street Delivery cu un line-up remarcabil, avându-i pe greii ska ucranieni Familia Perkalaba printre head-lineri, alături de Felix Zenger, un beat-boxer din Finlanda care a depăşit mai multe recorduri de măiestrie şi popularitate, inclusiv pragul de 38 de milioane de vizualizări pe YouTube pentru un singur performance. “E o întâmplare, am fost omul potrivit, la locul potrivit”, şi-a explicat succesul Felix Zenger, un pianist care studiază jazz-ul la Helsinki, dar care s-a născut în oraşul Turku, fostă Capitală Culturală a Europei în 2011. Evocând experienţa oraşului său natal, consideră că acest titlu trebuie acordat acelor oraşe care pot demonstra prin proiecte coerente că au dorinţa şi capacitatea practică de a gestiona proiecte de regenerare prin cultură. Vreme de trei zile, Baia Mare a testat experimente acustice alternative, de la breaks, dubstep şi mashups, până la hip-hop, ghetto funk şi rock, s-a dansat în ploaie, inclusiv la concertul SKA-NK, au răsunat răpăituri de percuţii din djembele lui Ciobi Cerei, un muzician care a cântat cândva cu Johnny Răducanu şi îşi continuă experimentele jazz cu Harry Tavitian sau Mihai Iordache. S-a dansat tango şi street, au răsunat viburi actuale, beat contemporan şi electrobluesul lui Mr.jurjak, un regizor de film care preferă muzica. Alături de muzicieni de avangardă au venit meşterii şi artiştii din Maramureş, care s-au adunat la Baia Mare, un oraş care a redat străzile şi caldarâmul stăpânilor lor de mai demult, micii meşteşugari cu tarabele pline de minuni îmbietoare, sau vizionarii, care-şi pun la mezat marile iluzii. Spaţiul public a fost redat, măcar şi numai pentru câteva zile, comunităţii, trotuarele au încetat să fie parcări auto improvizate, lăsând locul meşteriţelor de la Săpânţa, care au ţeasut ii şi scoarţe chiar în Centrul Istoric, sau studenţilor de la Asociaţia Zestrea, care au recondiţionat măşti populare.

CENTRUL CULTURAL DE LA STOICENI. Satul Stoiceni, o aşezare cu doar 250 de locuitori aflată la 35 de milometri de Baia Mare, a fost, ieri, centrul cultural al lumii, aşa cum a spus Grigore Leşe, prezentând festivalul „Lampa de poezie”, un prim eveniment dintr-o serie programată în satul său natal. Pe pajişte, un loc în care va fi construit cândva un important centru cultural regional, s-au strâns de trei ori mai mulţi oameni decât numărul de locuitori, public care a participat la ridicarea Armindenului, cel mai falnic brad din pădure, care a venit tras cu căruţele în sat şi a fost înălţat apoi pe grădină, ca să facă legătura între pământ şi cer. Favorită a centrelor culturale din toată lumea, aplaudată la Washington, Londra sau Berlin, artista indiană Parvathy Baul, una dintre cele mai importante voci ale tradiţiei Baul din Bengal, a susţinut un recital la Stoiceni, demonstrând audienţei o mai veche teorie antropologică, anume că umanitatea are o structură arhetipală unică şi tocmai de aceea emoţiile şi sentimentele profunde îşi găsesc căi asemănătoare de expresie. “Voi construi un centru cultural la Stoiceni şi am de gând să mă mut aici, în satul în care m-am născut. De aici am să plec unde-o fi să plec, şi tot aici mă voi întoarce. Vreau ca satul să strălucească, cu oamenii lui, cu credinţele lui, cu toate câte sunt aici. Am să fac tot ce mă duce mintea prin locurile astea, în Maramureş, o zonă slăbită în insule de interese culturale. Fiecare face ce vrea, eventual ferindu-se de celălalt, iar aceste drumuri începute nu se intersectează între ele şi, mai rău de atât, nu se intersectează în zona de valoare. Şi vorbesc acum despre acea valoare care se adună, poate chiar într-un singur om, în urma unor eforturi susţinute ale unei întregi comunităţi”, spune Grogire Leşe.

CU GOGOL BORDELLO ŞI FANFARA CIOCÂRLIA. Una dintre cele mai aşteptate trupe la Baia Mare a fost Familia Perkalaba, o orchestră ska-hutsul ucrainiană care, ca şi prietenii şi colaboratorii lor Gogol Bordello, promovează cu succes cultura estică în spaţiul occidental.

„Ador Taraful Haiducilor, am ascultat ceva vreme şi Paraziţii, iar cu Fanfara Ciocârlia chiar am avut un faimos concert cândva, în Ucraina, un experiment muzical şi uman extraordinar, care ar trebui repetat”, spune huţulii de la Familia Perkalaba, care au cântat, în cea de-a doua seară, la Street Delivery Baia Mare.

La primul concert în România, ucrainienii şi-au convins publicul cu muzică balcanică în viziuni contemporane, o incredibilă explozie de energie, produsă de nouă artişti care şi-au anunţat intenţiile şi stilul când au decis să-şi împrumute numele de la un orăşel ucrainian care găzduia prin anii ‘80 un cunoscut ospiciu pentru dizidenţii regimului comunist. E chiar mai mult de atât, spun cei din trupă, povestind despre o aşezare stranie, cu numai 20 de locuitori, pierdută pe undeva prin Carpaţii ucrainieni, spre graniţa cu România, un loc plin de mistere, de entităţi negre şi de creaturi bizare, ieşite din păduri sau din pământ să înfricoşeze trecătorii. Familia Perkalaba este un fascinant periplu prin diverse stiluri muzicale actuale, de la ska-hutsul – genul pe care l-au inventat şi pe care-l consideră definitoriu, până la la punk, powerpop, ethno sau rock: trompetele au spart norii, persiflând ritmul arţăgos de trombon, o aventură acustică îndulcită în armonii de acordeon, care-şi recapătă puterea când în ascuţite de chitară, ţâşnite de sub răpăieli bubuitoare de percuţii.

UN CAMPION MONDIAL DE TIR LA BAIA MARE. “Când te naşti în curtea unei fierării, şi tot ce ştii este curtea aia, e greu să te îndepărtezi vreodată cu adevărat de ea tot restul vieţii”, spune meşterul Attila Ciorba, de altfel un nume cu rezonanţă pentru România, de vreme ce este campion mondial la tir, titlu câştigat în 1995, este de nenumărate ori finalist în cupe mondiale, de 15 ori campion naţional şi tot de atâtea ori campion balcanic. Dar ţine fierăria de la Baia Mare, o afacere moştenită din tată în fiu de cinci generaţii, răstimp în care ai lui au potcovit caii şi au reparat şaretele, mai apoi vagoneţii de mină, Daciile, când a fost vremea lor şi, nu demult, i-au redat viaţa vestitei mocăniţe din Valea Vişeului.

CEL MAI MARE COLECŢIONAR DE COSTUM POPULAR. Sebastian Paic se bucură să fie cel mai mare colecţionar de costume populare din România, cu peste 1000 de piese excepţionale, adunate din 50 de zone ale ţării, pe care le-a recondiţionat cu pasiune şi le păstrează cu sfinţenie. Le-a cumpărat pe toate doar din bursa de student, iar apoi le-a dat valoare înfiinţând, la Cluj, Asociaţia Studenţească Zestrea. Toţi cei implicaţi în acest ambiţios proiect sunt interesaţi de recondiţionarea costumelor populare, a măştilor, şi de revitalizarea obiceiurilor de demult.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici