22 de companii de stat, în centrul reformei cerute prin PNRR

Statul deține, în total, peste 1.500 de companii, însă autoritățile spun că reforma va începe cu cele considerate prioritare.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a explicat că procesul este legat de două termene-cheie asumate în PNRR. Primul vizează închiderea interimatelor din consiliile de administrație, termen stabilit pentru 31 martie 2026. „Avem un jalon important legat de închiderea interimatelor în consiliile de administrație ale companiilor de stat. La acest termen se lucrează intens”, a declarat Gheorghiu într-un interviu acordat marți postului de radio Europa Liberă.

Un al doilea jalon prevede ca, până la 31 august 2026, Guvernul să prezinte planuri de restructurare pentru cel puțin trei companii de stat. Potrivit vicepremierului, ministerele sunt responsabile de declanșarea procedurilor de selecție pentru noile conduceri, împreună cu Agenția care supraveghează performanța companiilor de stat (AMEPIP), iar procesul este monitorizat la nivel guvernamental.

Întârzieri în reforma CFR Marfă

Printre domeniile vizate prioritar se află transportul feroviar, unde se regăsesc mai multe dintre cele 22 de companii selectate. Este vorba despre CFR Marfă, CFR Infrastructură, Metrorex, Societatea Telecomunicații CFR și Societatea de Administrare Active Feroviare (SAAF).

Un caz aparte este cel al CFR Marfă, companie care trebuia să fie lichidată și înlocuită, din decembrie 2025, cu o nouă entitate a Ministerului Transporturilor, Carpatica Feroviar. Oana Gheorghiu a recunoscut că acest proces este întârziat. „Este în curs, dar nu a pornit efectiv”, a spus vicepremierul, referindu-se la transformarea CFR Marfă.

Datorii istorice la buget

Reforma companiilor de stat este legată și de situația datoriilor către buget. La finalul lunii octombrie 2025 – moment la care Oana Gheorghiu a preluat mandatul de vicepremier – 249 de companii de stat aveau restanțe istorice de peste 9,4 miliarde de lei către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Datoriile nu au fost achitate integral, iar situația va fi inclusă în procesul de analiză și reformă.

La începutul lunii noiembrie 2025, ANAF a transmis somații și a avertizat că poate începe proceduri de executare silită pentru recuperarea datoriilor.

Deficitul forțează reformele

Presiunea pentru accelerarea reformei vine și din situația finanțelor publice. România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, echivalentul a 146 de miliarde de lei, din care 50 de miliarde de lei au reprezentat doar dobânzi plătite pentru credite. În acest context, Guvernul mizează și pe restructurarea companiilor de stat pentru a reduce pierderile și a limita presiunea asupra bugetului.