Agenția de rating Standard&Poor’s menține ratingul României pe ultima treaptă recomandată investițiilor. România evită, astfel, pentru moment retrogradarea în categoria „junk”

UPDATE Alexandru Nazare: agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat la foarte scurt timp după ce agenția de rating Standard&Poor’s a anunțat că menține ratingul României. Într-o postare pe Facebook el a scris că este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului.

UPDATE S&P: consolidarea fiscală pentru 2026 rămâne pe traiectoria stabilită

S&P explică menținerea ratingului prin faptul că, în pofida crizei politice și a absenței unui acord pentru formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală pentru 2026 rămâne pe traiectoria stabilită, iar România a reușit să deblocheze până în septembrie peste 90% din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, inclusiv prin măsuri legislative adoptate ad-hoc. Agenția se așteaptă ca ajustarea bugetară din 2027-2028 să fie susținută de procedura de deficit excesiv a UE, dar avertizează că deteriorarea structurală a finanțelor publice și externe după pandemie a făcut România mai vulnerabilă la dobânzi ridicate și la schimbările de sentiment ale investitorilor. Din acest motiv, S&P consideră esențială formarea unui guvern capabil să aplice un cadru de politici coerent și susținut, motiv pentru care perspectiva ratingului rămâne negativă.

Calificativul BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”. O retrogradare cu o singură treaptă ar fi împins România în categoria speculativă, cunoscută în piețe drept „junk”, și ar fi putut pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare ale statului.

S&P avea deja România cu perspectivă negativă înaintea evaluării de vineri, ceea ce semnala posibilitatea unei retrogradări dacă situația fiscală și instituțională s-ar fi deteriorat.

Știrea inițială:

România a trecut toate marile evaluări din 2026

Decizia S&P închide seria principalelor evaluări programate ale României din acest an.

La finalul lunii iulie, Fitch a menținut România pe ultima treaptă recomandată investițiilor și perspectiva negativă. Agenția a avertizat însă că instabilitatea politică reduce vizibilitatea asupra politicilor fiscale după 2026. Reuters relata atunci că România evitase la limită o retrogradare, pe fondul unei reduceri a deficitului mai puternice decât fusese anticipat.

În august, și Moody’s a păstrat România în categoria „investment grade”.

S&P încheie acum seria celor trei mari teste fără ca România să piardă statutul recomandat investitorilor.

Asta nu înseamnă însă că pericolul a dispărut.

Următorul examen va fi în 2027

Toate cele trei mari agenții de rating au atras atenția asupra nivelului ridicat al deficitului și datoriei și asupra necesității continuării ajustării bugetare.

Băncile de investiții avertizaseră chiar înaintea deciziei S&P că menținerea ratingului în această toamnă nu înseamnă automat că riscul unei retrogradări a dispărut.

Citi avea ca scenariu de bază păstrarea României în categoria recomandată investițiilor la evaluarea S&P din 2 octombrie, dar vedea un risc mai ridicat de retrogradare în primul trimestru din 2027 dacă procesul de consolidare fiscală încetinește.

Fitch a transmis la rândul său că instabilitatea politică poate afecta eforturile de reducere a deficitului după 2026.

Ce înseamnă evitarea ratingului „junk”

Păstrarea ratingului recomandat investițiilor este importantă în primul rând pentru finanțarea statului.

O parte dintre marii investitori instituționali au reguli care limitează expunerea la obligațiuni aflate în categoria speculativă. Pierderea calificativului „investment grade” la mai multe agenții poate reduce baza de investitori și poate crește presiunea asupra randamentelor cerute României pentru a se împrumuta.

România are deja un necesar mare de finanțare, iar necesarul brut de finanțare depășește 10% din PIB, în condițiile în care costurile cu dobânzile au crescut.

Știre în curs de actualizare…