Prima pagină » Economic » Alternativa la măsurile de austeritate explicate de un expert. Dr. Kristine Bago: „Taxarea inversă, propusă de Nicușor Dan, ar fi fost măsura de bun simț”

Alternativa la măsurile de austeritate explicate de un expert. Dr. Kristine Bago: „Taxarea inversă, propusă de Nicușor Dan, ar fi fost măsura de bun simț”

Întrebată despre alternativele la măsurile de austeritate, Dr. Kristine Bago, auditor financiar, a explicat pentru Mediafax că, în opinia sa, taxarea inversă ar fi fost „măsura cea mai de bun simț”.
Alternativa la măsurile de austeritate explicate de un expert. Dr. Kristine Bago: „Taxarea inversă, propusă de Nicușor Dan, ar fi fost măsura de bun simț”
Mădălina Dinu
07 iul. 2025, 08:00, Economic

Dr. Kristine Bago, auditor financiar, consideră că taxarea inversă ar fi fost o măsură fiscală mult mai eficientă decât actualele măsuri de austeritate, pe care le consideră contraproductive. Ea afirmă că statul pierde anual sume uriașe din TVA necolectat, aproximativ 30 de miliarde de lei, întrucât o parte dintre comercianți nu virează TVA-ul încasat.

Potrivit unui studiu al Uniunii Europene publicat la final de 2024, din fiecare 10 lei plătiți ca taxe, doar 7 ajung efectiv la stat, restul fiind pierduți din cauza acestei probleme.

„Din 10 lei plătiți de către noi cetățenii la stat, reprezentând taxe, de fapt, la stat ajung ad literam doar vreo 7 lei. Restul de 3 lei se pierd în deplină cunoștință de cauză. Și acest lucru îl pot descrie ca fiind o dovadă de nesimțire din partea executivului. Practic, niște băieți deștepți colecteaza TVA-ul și nu îl mai dau la stat. Așadar, când plătim un produs, îi dăm vânzătorului și TVA-ul. La un produs care costă 10 lei, noi dăm aproximativ 2 lei pe TVA.

Astfel, prețul produsului este circa 8,4 lei, reprezentând producția, împreună cu distribuția și adaosul comercial, iar noi plătim în jur de 1,6 lei TVA-ul. Așadar, acești 1,6 lei rămân la comerciantul care ar trebui să-i vireze la stat, însă el nu-i virează, prin diverse tertipuri, dar cert este că nu-i virează. Și atunci statul pierde 1,6 lei aici, 1,6 lei dincolo, iar astfel s-au adunat 30 de miliarde. Acesta este deficitul de TVA”, a explicat Dr. Kristine Bago.

România, pe locul 1 la deficitul colectării de TVA

Dr. Kristine Bago a subliniat că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește deficitul de colectare a TVA-ului. Practic, din totalul TVA-ului care ar fi trebuit colectat, aproximativ 30% nu a fost încasat, deși toți cumpărătorii au plătit această taxă la momentul achiziției.

Ea a explicat că fiecare persoană care a achiziționat un produs sau un serviciu a plătit și TVA-ul aferent, însă această taxă nu a ajuns întotdeauna la bugetul de stat.

„România se află pe locul 1 la deficitul colectării de TVA. Adică, practic, din tot TVA-ul pe care trebuia să-l colectăm, 30% nu l-am colectat. Deși, toți cumpărătorii l-au plătit. Fiecare a venit, a luat produsul, a plătit și TVA-ul, dar el nu a ajuns la stat. Și atunci mi pare inuman ca toți acești oameni care au plătit TVA-ul odată cu achiziția bunurilor și serviciilor, să fie obligați să plătească acum TVA și mai mare pentru că acei băieți deștepți l-au păstrat în firma lor și nu l-au dat mai departe la stat”, a declarat Bago. 

Taxarea inversă propusă de Nicușor Dan, explicată pe înțelesul tuturor

Taxarea inversă ar fi permis ca TVA-ul să fie plătit direct de cumpărător la stat, eliminând astfel riscul ca vânzătorii să rețină TVA-ul fără să-l vireze. În prezent, România înregistrează cel mai mare deficit de colectare a TVA din UE, de aproximativ 30%. Din cauza refuzului autorităților de a schimba sistemul, TVA-ul va continua să crească, iar costurile vor fi suportate în continuare de cumpărători.

„Ceea ce este și mai trist este că Nicușor Dan a mers la partide și la prim-ministru, propunând implementarea taxării inverse. Aceasta presupune următorul mecanism: din prețul unui produs, de exemplu 10 lei, partea aferentă TVA-ului – adică 1,6 lei – nu ar mai fi încasată de vânzător, ci ar fi plătită direct de către cumpărător la stat. Astfel, s-ar elimina complet deficitul de TVA și nu s-ar mai putea produce întregul lanț de fraude asociat TVA-ului.

Cu toate acestea, partidele politice și prim-ministrul, în general toți cei implicați politic, au refuzat această soluție. Iar acum, de fapt, plătim cu toții pentru acest refuz. Vom plăti un TVA chiar mai mare, pentru că deficitul de TVA – acei bani pierduți – va continua să crească. Cei care au profitat până acum de sistem vor folosi în continuare aceleași metode, vor colecta un TVA și mai mare de la cumpărători și, evident, nu îl vor vira statului”, spune antreprenoarea.

România, campioană la frauda cu TVA: riscul exodului investitorilor crește

Pentru a înțelege mai bine situația, merită menționat că în Cipru deficitul de colectare a TVA este de aproximativ 1%. În majoritatea țărilor europene, acest deficit variază între 1% și 3%. În România, însă, conform celui mai recent raport publicat în 2024, deficitul a ajuns la 30%. Raportul este public și se referă la anul 2022, întrucât astfel de date sunt publicate o dată la doi ani. Așadar, dacă în 2022 România avea deja un deficit de 30% (cel mai mare din Uniunea Europeană) este ușor de înțeles cât de bine profită unele firme sau persoane care încasează TVA-ul, dar nu îl virează statului, a mai explicat aceasta.

„În final, tot noi ajungem să plătim, iar acest lucru mi se pare profund nedrept. Nu doar mie, ci și antreprenorilor și investitorilor. Investitorii mari, instituționali, cunosc foarte bine aceste probleme. Ei știu că ar fi nevoie de taxarea inversă și de măsuri eficiente împotriva evaziunii fiscale. Iar faptul că această măsură a fost propusă și totuși refuzată de autorități le transmite investitorilor un mesaj clar: mediul politic nu dorește, de fapt, o schimbare. Această situație alimentează o percepție extrem de negativă, sugerând că statul tolerează, ba chiar întreține, un sistem care permite frauda și lipsa de transparență”, afirmă Bago.

Kristine Bago: Multinaționalele s-ar putea reloca în țări vecine

Această stare de fapt alimentează percepția că România este un mediu care tolerează frauda fiscală și lipsa de transparență, „un mediu în care șmecheriile legislative și fiscale sunt acceptate sau chiar încurajate”. Din acest motiv, investitorii încep să evite România, considerând că este o țară lipsită de predictibilitate și încredere.

În plus,spune Bago, există riscul ca marile companii multinaționale să se relocheze în alte state din regiune, cum este Slovacia, o țară care a cunoscut o dezvoltare constantă și care oferă un mediu fiscal mult mai atractiv, cu taxe mai mici, costuri reduse pentru forța de muncă și chirii scăzute pentru spații industriale și logistice.

Investitorii analizează aceste diferențe și ajung la concluzia că nu mai merită să rămână într-un stat în care costurile sunt ridicate, iar eforturile nu sunt apreciate. În schimb, preferă să se mute într-un mediu economic mai stabil și mai prietenos.

„Aceasta este părerea mea: există un risc real de migrare a multinaționalelor, mai ales după acest nou pachet de măsuri fiscale. Mediul de afaceri a sperat că se va introduce, în sfârșit, taxarea inversă, o măsură de bun-simț, însă refuzul autorităților arată limpede că, în România, încă primează interesele politice”, a adăugat antreprenoarea.

Ce ar putea urma în economia României

Pentru finalul acestui an și următorii doi ani, Kristine Bago este de părere că economia României va trece printr-o perioadă de reconfigurare, nu neapărat de criză. Se va reduce din globalizare în favoarea soluțiilor locale și a aprovizionării „nearby”, cu accent pe producție și distribuție din apropiere. Antreprenorii vor încerca să-și reducă riscurile locale și să-și eficientizeze operațiunile, inclusiv prin restructurări și eliminarea departamentelor inutile.

De asemenea, ea pariază pe apariția mai multor parteneriate locale între firme românești, atât în agricultură (n.r. cooperative), cât și în alte sectoare. În paralel, brandingul va fi regândit, cu accent pe „made in Romania”, renunțându-se la parteneriate costisitoare doar de imagine cu firme străine.

Totodată, multe firme vor dispărea, în special cele fără o bază reală în nevoile pieței. Se va reveni la un consum bazat pe nevoie, nu pe ofertă, iar risipa și consumerismul vor scădea. Cine va adopta rapid o strategie bazată pe parteneriate locale și eficiență va avea de câștigat pe termen lung

„Nu cred că vor mai fi făcute produse sau servicii cu foarte multe componente din afara țării, de la o distanță foarte mare. Decât acolo unde se va putea. Pentru că fiecare va încerca să câștige din apropierea aceasta a lucrurilor. Să-și facă el in-house cât mai multe din materiale, din resursele de care el are nevoie. Și cred că asta va aduce și un impact pozitiv totodată”, a conchis antreprenoarea.

Dr. Kristine Bago este un auditor financiar cu o vastă experiență în acest sector. Kristine activează din anul 2020 ca și antreprenoare în domeniul serviciilor financiare, aceasta fiind totodată și formator de opinie economică și realizatoare de emisiuni economice TV.