Analiză: Preţurile mai mari la pompă alimentează noi scumpiri

Dacă preţurile de acum de la pompă sperie, viitorul ar putea aduce noi creşteri, scrie într-o analiză Bogdan Maioreanu, analist şi comentator de piaţă al eToro.

626 afișări
Imaginea articolului Analiză: Preţurile mai mari la pompă alimentează noi scumpiri

Analiză: Preţurile mai mari la pompă alimentează noi scumpiri

Piaţa este însă capabilă să reziste la aproape dublarea preţului petrolului, până la 130 de dolari pe baril, împreună cu o creştere a randamentului obligaţiunilor trezoreriei americane pe 10 ani până la 2,50%, potrivit JP Morgan. Banca a subliniat faptul că acţiunile, economia şi consumatorii s-au descurcat foarte bine între 2010 şi 2015, când preţul mediu al petrolului a fost de aproximativ 100 de dolari pe baril. Scenariul în care pieţele vor începe să scadă pe o scară mai largă este legat de o creştere a randamentului obligaţiunilor de trezorerie americane pe 10 ani la peste 2,5 - 3%, dar banca nu vede o astfel de ameninţare în acest moment.

Preţurile petrolului continuă însă să atingă noi vârfuri, alimentând temerile privind inflaţia în Europa. În România, benzina a depăşit deja 6 lei pe litru, unele mărci scumpe aditivate depăşind 7 lei pe litru. O creştere a preţurilor la carburanţi este posibil să se extindă şi la alte bunuri, sporind o inflaţie deja neobişnuit de mare.

În ciuda creşterii preţurilor petrolului, reuniunea Opec de săptămâna trecută a decis să adauge luna viitoare doar 400.000 de barili pe zi la producţie, insuficient pentru a menţine stocurile de petrol la nivelurile actuale, aflate deja sub presiunea cererii. O ofertă insuficientă nu poate scădea preţurile.

În Asia, criza energetică aduce cu sine temeri legate de încetinirea economiei, China înregistrând un indice PMI mai slab în septembrie, de 49,6, intrând în zona de îngrijorare. Situaţia gigantului imobiliar Evergrande este încă în derulare, 23 octombrie fiind data la care va trece perioada de graţie de 30 de zile pentru plata cuponului scadent al obligaţiunilor, care dacă e depăşită va indica intrarea efectivă a companiei în incapacitate de plată. Dar criza capătă încet-încet o altă dimensiune, un alt gigant imobiliar, Fantasia Holdings, nereuşind să ramburseze principalul unei obligaţiuni de 206 milioane de dolari, intrând practic în default, ceea ce trezeşte îngrijorări şi mai mari cu privire la posibila explozie a unei bule imobiliare.

De cealaltă parte a Atlanticului, avem o tendinţă îngrijorătoare în economia SUA, care nu reuşeşte să atragă oamenii să se întoarcă la muncă. În ciuda sistării ajutoarelor legate de Covid la începutul lunii septembrie, raportul Nonfarm Payrolls, privind locurile de muncă din sectorul privat altul decât agricultura a arătat că economia americană a creat luna trecută doar 194.000 de noi locuri de muncă. Acesta este un minim al ultimelor nouă luni şi mai puţin de jumătate din aşteptările analiştilor. A fost sub chiar şi raportul şocant din august, de numai 235.000 de locuri de muncă. Rata şomajului a scăzut de la 5,2% la 4,8%, în timp ce creşterea salariului mediu a fost de 4,6%. Sectorul de horeca a condus creşterea numărului de locuri de muncă, pe măsură ce economia continuă să se redeschidă, dar aceste cifre slabe lasă ocuparea forţei de muncă cu 5,1 milioane de locuri de muncă sub nivelul de dinaintea pandemiei şi ridică semne de întrebare cu privire la posibilităţile de creştere economică. În timp ce randamentele obligaţiunilor sunt în creştere, perspectiva de diminuare a răscumpărărilor - tapering - în noiembrie începe să se estompeze din nou.

Revenind la Europa, o rază de speranţă a fost dată de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, care a declarat că vânzările de gaz rusesc către Europa ar putea atinge un nou record în acest an, iar tranzitul prin Ucraina va depăşi volumele convenite în cadrul contractului dintre Gazprom şi Kiev. Ca urmare, preţul futures al gazelor naturale a scăzut. Deşi nu este clar cât de mult va creşte furnizarea de gaze, Gazprom şi-a depăşit deja obligaţiile contractuale cu 8%, pieţele au reacţionat la aceste declaraţii oprind deocamdată creşterea preţului gazelor. Situaţia nu este încă rezolvată. Oferta este doar o parte a problemei, cererea crescută şi concurenţa acerbă în ceea ce priveşte resursele energetice sunt cealaltă parte. Aceste aspecte vor fi abordate la sfârşitul acestei luni, când Consiliul Europei va discuta despre cum să abordeze problema stocării, să creeze o rezervă strategică şi va analiza compoziţia generală a preţurilor de pe piaţa energiei electrice, încercând să o decupleze de cea a gazelor.

Weekend-ul tocmai încheiat ne-a permis să vedem cum poate arăta un viitor în care electricitatea este limitată. Libanul, o ţară lovită de o criză economică puternică, a trecut printr-o pană de curent de 24 de ore generată de lipsa de combustibil necesar centralelor electrice pentru a produce curent electric.

Toată această combinaţie de veşti bune şi proaste are loc în octombrie, statistic o lună volatilă, cu o medie de 50 de ani de performanţă negativă a S&P 500, încheie Maioreanu.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici