BNR estimează că, în 2018 şi 2019, economia României va continua să se bazeze pe consumul populaţiei - Mediafax

BNR estimează că, în 2018 şi 2019, economia României va continua să se bazeze pe consumul populaţiei

Consumul populaţiei va rămâne principalul factor al creşterii economiei în 2018 şi 2019, deşi ritmul acestuia se va reduce semnificativ în acest an, apreciază membrii Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), conform minutei şedinţei de politică monetară din data de 6 august.

2260 afişări

„Potrivit evaluării membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil principalul determinant al creşterii economice în 2018 şi 2019, dar şi componenta a cărei dinamică va cunoaşte cea mai semnificativă decelerare în anul current”, se subliniază în minuta şedinţei de politică monetară din 6 august 2018.

În plus, membrii Consiliului de administraţie al BNR s-au arătat preocupaţi de faptul că formarea brută de capital fix va avea şi în 2018 o contribuţie mai redusă la creşterea economică decât cea a consumului şi în scădere amplă faţă de anul anterior, cu implicaţii asupra echilibrelor interne şi externe ale economiei. „S-au făcut referiri la absorbţia fondurilor europene, la structura cheltuielilor bugetare defavorabilă investiţiilor publice şi la perspectiva acesteia, inclusiv în contextul preconizatei rectificări bugetare, precum şi la iniţiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potenţial impact advers asupra creditării societăţilor nefinanciare. În acelaşi timp, a fost remarcată perspectiva semnificativ ameliorată a exportului net, în condiţiile probabilei temperări mai pronunţate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor, de natură să frâneze creşterea ponderii în PIB a deficitului de cont current”, se mai scrie în documentul menţionat.

În acest context, membrii Consiliului au observat că noua prognoză pe termen mediu anticipează o creştere mai moderată a creşterii economice în anul 2018 decât cea previzionată anterior, urmată însă de o reaccelerare în 2019, „implicit de revenirea ritmului său anual în linie cu cel potential”. „S-a arătat că perspectiva presupune o atenuare sensibilă, inclusiv în raport cu prognoza precedentă, a caracterului expansionist al politicii fiscale în 2018 şi imprimarea unei atitudini neutre acesteia în 2019, precum şi decelerarea dinamicii venitului disponibil real al populaţiei, dar mai moderată decât s-a anticipat anterior. Totodată, ea asumă o scădere ceva mai lentă a gradului de acomodare a condiţiilor monetare pe orizontul prognozei şi o relativă îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor europene, având ca ipoteză şi o creştere economică mai solidă în zona euro/UE şi pe plan global, în raport cu precedenta prognoză”, se detaliază în minuta citată.

În opinia unor membri ai Consiliului perspectiva economiei europene continuă să fie totuşi marcată de incertitudini, date fiind riscurile induse, inclusiv pe calea afectării încrederii investitorilor, de politicile comerciale protecţioniste, chiar dacă attenuate, cel puţin temporar, de rezultatele discuţiilor recente dintre reprezentanţii Statelor Unite ale Americii şi ai Uniunii Europene.

Membrii CA al BNR au apreciat că incertitudini şi riscuri notabile privind economia României decurg şi din negocierile şi materializarea Brexit, precum şi din oscilaţiile volatilităţii pe piaţa financiară internaţională. „Implicit s-a făcut referire la conduita politicilor monetare ale principalelor bănci centrale şi la condiţiile macroeconomice în care acestea operează, o relevanţă în creştere fiind atribuită abordării BCE şi celei a băncilor centrale din regiune. S-a notat în acest context relevanţa diferenţialelor ratelor dobânzilor de politică monetară pentru judecarea conduitei politicii monetare. A fost reiterată pledoaria pentru un mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esenţial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare şi a prevenirii unor efecte indezirabile în economie”, se notează în minuta citată.

De altfel, membrii Consiliului au remarcat că decelerarea expansiunii economice este aşteptată să continue în trimestrele II şi III, după creşterea de 4% din primul trimestru. Evoluţia este provocată exclusiv pe fondul unor efecte de bază, în condiţiile în care ritmul ei trimestrial este anticipat să se reintensifice faţă de primele trei luni ale anului. „S-a observat că evoluţia face probabilă reînscrierea gap-ului pozitiv al PIB pe o tendinţă uşor crescătoare în trimestrul II, după declinul consemnat în intervalul anterior, în condiţiile plasării lui la valori totuşi inferioare celor din prognoza anterioară. S-a concluzionat că cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept motor al creşterii economice şi în trimestrul II, dar şi principalul determinant al încetinirii acesteia”, se menţionează în minuta şedinţei de politică monetară din 6 august.

În condordanţă cu aprecierea generală, în următoarele luni, o scădere a aportului pozitiv este de aşteptat din partea formării brute de capital fix. În schimb, contribuţia exportului net ar putea redeveni pozitivă, în condiţiile în care diferenţa dintre dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi cea a importurilor s-a redus aproape de zero în primele două luni ale trimestrului al doilea, determinând încetinirea creşterii soldului negativ al balanţei comerciale şi contribuind la cvasi-stoparea adâncirii deficitului de cont curent în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

În condiţiile în care economia României se bazează pe consum, membrii CA al BNR au convenit că surse importante de incertitudini şi riscuri la adresa actualei prognoze de inflaţie rămân sentimentul de încredere a consumatorilor şi dinamica viitoare a veniturilor disponibile reale ale populaţiei, inclusiv în contextul tensionării pieţei muncii, al majorărilor recente ale unor venituri, şi al menţinerii la valori relativ ridicate, chiar dacă în scădere, a ratei anuale a inflaţiei. „Au fost evocate, de asemenea, creşterile consemnate de fluxul creditelor pentru consum în perioada recentă şi caracterul viguros al cererii pentru asemenea împrumuturi, corelate cu evoluţia veniturile salariale, dar şi incertitudinile asociate perspectivei acestora”, se preciează în minuta citată.

Prognoza de inflaţie a BNR pentru decembrie 2018 a fost scăzută de la 3,6% la 3,5%, în limita ţintită de 2,5% +/-1%, iar pentru finele anului viitor la 2,7%. Estimarea se bazează pe recentele evoluţii, rata anuală a inflaţiei reducându-se la 4,6% în iulie faţă de iunie, când s-a menţinut la 5,4%, acelaşi nivel precum în mai.

CA al BNR a decis în unanimitate, în şedinţa din 6 august, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,5%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, care este de 8%.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
BNR ,
CRESTERE ECONOMICA ,
CONSUM

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.