Bugetul UE de 2.000 de miliarde de euro intră la tăieri. Germania pune presiune pe fondurile importante pentru România

Ambasadorii celor 27 de state membre urmează să discute miercuri arhitectura viitorului Cadru Financiar Multianual, într-un moment în care capitalele europene refuză, în mare parte, să își majoreze contribuțiile directe la bugetul comun, dar nu au ajuns nici la un acord asupra noilor taxe și surse de venit propuse de Bruxelles.

Situația împinge negocierea spre cea de-a treia variantă: un buget mai mic.

„Atunci când aceste elemente sunt puse alături de reticența multora de a-și crește contribuțiile la bugetul UE și de nivelurile diferite de susținere pentru noile resurse proprii, ele indică necesitatea de a reflecta asupra nivelului nostru de ambiție privind creșterea cheltuielilor”, arată o notă pregătită de președinția irlandeză a Consiliului UE, consultată de Euractiv.

Aproape 2.000 de miliarde de euro, dar statele spun că factura este prea mare

Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, în prețuri curente, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.

Problema este că mai multe state, în frunte cu Germania, Olanda și Suedia, consideră că dimensiunea totală a bugetului este prea mare.

Această tabără susține că Uniunea trebuie să cheltuiască mai mult pentru apărare, competitivitate și tehnologii strategice, dar fără ca factura totală să crească masiv. Consecința ar fi reducerea sau restructurarea cheltuielilor tradiționale, în special pentru agricultură și coeziune.

Cancelarul german Friedrich Merz a sintetizat această poziție spunând că, „cu bugetul secolului XX, nu vom putea rezolva problemele secolului XXI”, cerând reduceri.

De cealaltă parte se află statele care beneficiază puternic de fondurile de coeziune și de Politica Agricolă Comună și care avertizează că noile priorități ale Europei nu trebuie finanțate prin sacrificarea celor vechi.

Italia, Polonia și Spania se numără printre țările care resping reducerile semnificative ale cheltuielilor destinate regiunilor mai sărace și agricultorilor.

România are o miză directă: coeziunea și agricultura

Poziția României este mai apropiată de tabăra statelor care vor protejarea politicilor tradiționale.

Bucureștiul a susținut în discuțiile privind viitorul buget european necesitatea unui buget ambițios, cu finanțări consistente pentru coeziune și agricultură.

Pentru România, fondurile de coeziune sunt esențiale pentru infrastructură, transport, dezvoltare regională, investiții locale și proiecte sociale, în timp ce Politica Agricolă Comună reprezintă una dintre principalele surse de finanțare pentru fermieri.

António Costa a susținut în discuțiile cu liderii europeni că viitorul buget trebuie să răspundă noilor nevoi de apărare, securitate și competitivitate, dar a subliniat în același timp că agricultura și coeziunea trebuie să rămână finanțate.

Prima încercare de compromis a însemnat deja tăieri de circa 33 de miliarde de euro

O variantă anterioară de compromis, pregătită în timpul președinției cipriote a Consiliului UE, prevedea reduceri de aproximativ 33 de miliarde de euro, circa 2% față de propunerea Comisiei Europene.

Documentul ar fi coborât nivelul cheltuielilor, însă nici această variantă nu a fost considerată suficientă de statele cele mai preocupate de disciplina bugetară.

Olanda, de exemplu, a respins varianta drept insuficientă, susținând că dimensiunea totală a bugetului rămâne prea mare într-un moment în care chiar guvernele naționale sunt obligate să își limiteze cheltuielile.

Acum, președinția irlandeză încearcă să afle până unde sunt dispuse statele să meargă cu reducerile.

Ambasadorilor li se cere să identifice „zonele de aterizare” posibile pentru dimensiunea totală a bugetului și să spună dacă precedentul compromis a găsit sau nu un echilibru corect între diferitele capitole de cheltuieli.

Problema fundamentală: nimeni nu vrea să plătească mai mult

Conflictul privind cheltuielile este amplificat de lipsa unui acord privind veniturile.

Statele membre nu vor, în general, să își majoreze puternic contribuțiile directe la bugetul UE.

În același timp, nu există consens nici pentru introducerea noilor „resurse proprii” propuse de Comisia Europeană.

Bruxelles-ul a pus pe masă mai multe surse noi de finanțare, printre care venituri provenite din certificatele de emisii de carbon, mecanisme bazate pe deșeurile electronice, veniturile din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră și contribuții suplimentare din partea companiilor.

Taxarea emisiilor de carbon și o contribuție legată de deșeurile electronice sunt văzute în acest moment drept două dintre variantele cu cele mai mari șanse de a supraviețui negocierilor. Dar chiar și acestea generează unele opoziții.

Unele guverne se tem că noile „resurse proprii” ar reduce veniturile care ajung acum la bugetele naționale. Altele nu vor să fie acuzate acasă că au acceptat noi taxe europene.

În acest context, tăierile devin tot mai greu de evitat.

Parlamentul European merge în direcția opusă și vrea mai mulți bani

Negocierea este complicată și de poziția Parlamentului European.

Eurodeputații susțin că Uniunea are nevoie de un buget mai mare, nu mai mic, pentru a putea finanța simultan noile priorități și politicile tradiționale.

Parlamentul cere protejarea agriculturii și a coeziunii și respinge ideea ca apărarea și competitivitatea să fie finanțate prin reducerea acestor capitole.

Această poziție pune instituțiile europene pe traiectorii diferiteȘ

Comisia propune un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro.

Mai multe state cer reduceri semnificative.

Parlamentul European vrea, în schimb, o anvelopă mai mare.

Un acord final va necesita atât unanimitatea statelor membre, cât și aprobarea Parlamentului European.

António Costa încearcă să găsească compromisul

Președintele Consiliului European, António Costa, desfășoară în această perioadă un tur al capitalelor europene pentru a identifica liniile roșii ale celor 27 de state înaintea etapei decisive a negocierilor.

Printre ultimele opriri se află Roma, Paris, Viena și Bruxelles.

Costa urmează să meargă și în Irlanda pentru discuții cu premierul Micheál Martin, în condițiile în care președinția irlandeză a Consiliului pregătește următorul document de negociere.

Un nou „negotiating box” ar trebui să fie prezentat înainte de reuniunea liderilor europeni din octombrie.

Ținta politică este găsirea unui acord asupra bugetului până la sfârșitul anului, înainte ca Europa să intre într-un calendar electoral aglomerat în 2027.