Care sunt principalele provocări ale momentului? România are un consum mare de energie

Principalele trei provocări ale momentului: energia, sectorul agro-alimentar şi deficitele gemene, a afirmat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, în cadrul unei conferinţe organizate de BNR.

1117 afișări
Imaginea articolului Care sunt principalele provocări ale momentului? România are un consum mare de energie

Sursa foto: Profimedia

Despre sectorul energetic, Ionuţ Dumitru a explicat că România are o dependenţă redusă de importurile de produse energetice, iar acum se vede cât de important este acest lucru, mai ales în contextul actual.

“Avem în sectorul energetic, din fericire, o dependenţă redusă de importurile de produse energetice şi vedem cât de important este lucrul acesta mai ales acum. Dacă ne uităm la nivel agregat, avem o dependenţă cam de 30%, la gaze avem o dependenţă de 23%, printre cele mai mici din Europa, la petrol o dependenţă de 65%, dar de asemenea printre cele mai mici din Europa. Slavă Domnului România are multe resurse energetice, însă trebuie să menţionăm un lucru foarte important şi anume dependenţa energetică de importurile de energie a crescut în ultimii ani”, susţine Ionuţ Dumitru.

Economistul-şef al Raiffeisen a mai explicat că închiderea capacităţilor de producţie energofage, creşterea eficienţii energetice şi modificarea structurală din economie au generat o reducere în timp a consumului de energie, dar producţia internă de combustibili fosili, petrol, gaze, cărbuni, a scăzut constant.

“Dacă ne uităm la gaze, avem o producţie de gaze care a scăzut în timp, la fel şi la petrol, ceea ce a dus la dependenţă în creştere la importurile de energie. Avem încă un consum destul de ridicat de energie la nivelul economiei. Dacă ne uităm la câtă energie consumăm la 1 mil. euro PIB, o să vedem că suntem semnificativ peste media europeană. Consumăm şi combustibili fosili. Avem şi o parte de energie regenerabilă destul de importantă, dar trebuie menţionat că România are o structură semnificativ diferită de a statelor vestice la nivelul economiei. Avem o pondere mai redusă a serviciilor. Avem o industrie, construcţii, agricultură, care sunt prin definiţie mai energofage. Avem însă nevoi în creştere de resurse energetice.”

În acelaşi timp, Ionuţ Dumitru este de părere că dezvoltarea economică ar putea necesita un nivel mai ridicat de energie, mai ales în contextul unei capacităţi industrial noi.

“Vedem că România are un consum de energie mai mare decât media europeană pentru că avem o structură economică diferită. Dumnezeu ne-a dat, dar nu ne bagă şi în traistă. Avem resurse energetice foarte mari pe care trebuie să le valorificăm. Soluţia pe termen lung la problema energetică în România este stimularea investiţiilor”, a mai adăugat economistul-şef.

Din perspectiva potenţialului agricol, în România este foarte ridicat, susţine Ionuţ Dumitru, dar şi acest sector are probleme structurale majore.

“Suntem în top 5 european ca potenţial agricol, atât la suprafaţa arabilă, cât şi la suprafaţa cultivată cu cereale. România ar trebui să fie un jucător nu numai european, ci şi global de importanţă semnificativă, însă suntem un importator net de produse agro-alimentare. Importăm produse de bază, carne, lapte, legume, fructe, deşi aceste lucruri ar trebui să le exportăm, dat fiind potenţialul nostru.”

În acelaşi timp, Ionuţ Dumitru a mai adăugat că România exportă cereale, dar chiar şi aşa discutăm peste 1% din PIB deficit comercial pe produse agro-alimentare.

“Principalii parteneri cu care avem deficite comerciale pe zona de produse agro-alimentare sunt Germania, Polonia, Ungaria, Olanda, Spania, Brazilia, Turcia. Ţările din jurul nostru au surplusuri comerciale pe zona de produse agro-alimentare, atât pe total produse agro-alimentare, cât şi pe agro-alimentare exclusiv cereale. Balanţa comercială cu produse agro-alimentare ca procent din PIB, în România, are o valoare deficitară, peste 1% din PIB per total.”

Din punctul de vedere al deficitelor, economistul-şef al Raiffeisen Bank a explicat că a început consolidarea fiscală, dar problema este încă nerezolvată.

“Dacă ne uităm la situaţia bugetului, anul trecut am avut o consolidare bugatară de 2,2 puncte procentuale din PIB scădere, însă ajustarea la nivel european a fost destul de mică. Avem încă un deficit bugetar foarte înalt. Anul trecut era de 7,1% din PIB. Nevoia de ajustare este una uriaşă, dacă ne gândim că plecând de la 7% din PIB trebuie să mergem sub 3% din PIB, avem nevoie de 4 puncte procentuale de ajustare, la care mai adăugăm presiunile suplimentare care au apărut între timp, creşterea cheltuielilor de apărare la 2,5% din PIB, suportul în sectorul energetic în susţinerea consumatorilor casnici şi industriali şi alte priorităţi care mai apar între timp. Vedem pachetele acestea care s-au decis în ultima perioadă, probabil că au un impact de 2% din PIB. Atunci discutăm de o ajustare care nu e doar de 4% din PIB, ci 6% din PIB”, susţine Ionuţ Dumitru.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici