Ce țări europene cheltuiesc cel mai mult pentru educație? România, pe un loc surprinzător

Guvernele din UE au cheltuit împreună 806 miliarde de euro pentru educație în 2023, echivalentul a 4,7% din PIB-ul blocului comunitar. Cheltuielile publice pentru educație ca pondere în PIB au scăzut ușor în ultimul deceniu, de la 4,96% în 2014 la 4,65% în 2023, potrivit celor mai recente date Eurostat.

Procentul a ajuns temporar la 5,02% în 2020, în principal pentru că economia s-a contractat în timpul pandemiei, nu pentru că bugetele pentru educație ar fi crescut într-o măsură comparabilă, arată Euronews.

Dintre țările europene analizate de Eurostat, Suedia a alocat cea mai mare pondere din PIB pentru educație, 6,8%. Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca au cheltuit, de asemenea, peste 6%. România și Grecia s-au aflat aproape de coada clasamentului, cu 2,97%, respectiv 3,33%.

Unde sunt cele mai mari cheltuieli pentru fiecare elev?

Compararea cheltuielilor pentru educație ca pondere din PIB nu ține cont de diferențele privind nivelul de bogăție al unei țări sau numărul de elevi și studenți.

Indicatorul bazat pe PIB arată efortul financiar total al unei țări, în timp ce cheltuielile per elev indică puterea de cumpărare alocată fiecărei persoane din sistemul de educație.

Dimensiunea economiei, numărul de elevi și studenți, precum și modul în care sunt împărțite fondurile între diferitele niveluri de educație pot influența clasamentele.

Valorile sunt exprimate în standarde ale puterii de cumpărare, sau PPS – o unitate comună care ajustează diferențele dintre nivelurile prețurilor din fiecare țară și permite compararea cheltuielilor. Euronews Business a folosit date din 2022, cel mai recent an pentru care există informații disponibile pentru toate marile economii ale UE.

Comparația arată diferențe semnificative între ponderea din venitul național alocată educației și resursele disponibile pentru fiecare elev.

Procentul din PIB cheltuit de țările europene

Luxemburg a cheltuit doar 3,74% din PIB pentru educație în 2022, sub media UE de 4,66%. Cu toate acestea, țara a înregistrat cele mai mari cheltuieli per elev din blocul comunitar, de 18.422 PPS – de peste două ori media UE, de 8.246 PPS.

Bulgaria a avut situația opusă. Cheltuielile pentru educație au fost apropiate de media UE ca pondere din PIB, 4,5%, însă țara a avut cele mai mici cheltuieli per elev din bloc, de 3.097 PPS.

Dintre marile economii, Franța a cheltuit 5,33% din PIB pentru educație în 2022, a cincea cea mai mare pondere dintre țările UE pentru care există date. Totuși, cheltuielile per elev au fost de 8.151 PPS, ușor sub media UE.

Italia a alocat o pondere considerabil mai mică din PIB, 4,07%. Cheltuielile sale de 7.945 PPS per elev au plasat-o imediat după Franța, dar și ușor sub media UE.

Germania a alocat educației 4,79% din PIB, aproape de media UE, dar a cheltuit 10.363 PPS per elev – cu aproximativ 26% mai mult decât media europeană.

Și alte diferențe sunt evidente. Malta a cheltuit o pondere sub medie, de 4,12% din PIB, dar a înregistrat cheltuieli per elev peste media UE. Slovacia a alocat aceeași pondere din PIB ca media europeană, dar a cheltuit cu 22% mai puțin per elev.

Rezultate versus cheltuieli

Cheltuielile mai mari nu produc automat rezultate mai bune. Cele mai mari cheltuitoare europene pentru educație nu sunt în mod constant țările cu cele mai bune competențe de bază.

În 2022, 26,2% dintre elevii din UE au avut rezultate slabe la citire, iar 29,5% la matematică. Ambele procente au crescut față de 2012, când se situau la 18%, respectiv 22,1%.

Țările care cheltuiesc mai mult pentru fiecare elev tind să obțină rezultate mai bune la matematică, însă legătura este departe de a fi automată.

Europa este încă departe de obiectivul privind competențele pentru 2030

Cu aproape trei din zece elevi din UE care nu ating nivelul de bază la matematică, Europa este încă departe de obiectivul de a reduce ponderea elevilor cu competențe insuficiente la materiile de bază sub 15% până în 2030.

Rezultatele evidențiază și o diferență socio-economică semnificativă. În PISA 2022, 48% dintre elevii din UE din cel mai dezavantajat sfert al populației au avut rezultate insuficiente la matematică, față de 11% dintre cei din cel mai avantajat sfert.

Schimbările demografice ar putea modifica modul în care este finanțată educația. Raportul Comisiei Europene „Investing in Education 2025” estimează că UE va avea cu aproximativ 2,5 milioane mai puțini copii și adolescenți cu vârste între 3 și 18 ani în 2030 decât în 2022.

Populația de vârstă școlară este estimată să scadă cu 3,5% în ansamblu. Cele mai mari scăderi sunt anticipate în Italia, 13%, Grecia, 12%, și Spania, 11%. Germania, în schimb, este estimată să înregistreze o creștere de 9%.

Cum se pot crea posibilități de investiții

Reducerea populației de vârstă școlară din Europa ar putea crea posibilitatea unor investiții mai mari pentru fiecare elev. Potrivit Comisiei Europene, dacă bugetele totale pentru școli ar ține pasul doar cu inflația anuală de 2%, cheltuielile per elev ar crește în medie cu 19% până în 2030.

Raportul Comisiei susține că îmbunătățirea competențelor de bază ar sprijini productivitatea, inovarea și creșterea economică. Potrivit unor estimări citate în document, PIB-ul țărilor europene ar putea fi cu 8%-10% mai mare decât nivelul estimat în prezent pentru 2030 dacă mai multe persoane ar atinge un nivel suficient al competențelor de bază.