Cea mai mare miză a creşterii economice de 5,2% asumată de noul Guvern. Unde se vor duce cei 2,5 miliarde de euro bani noi care vor intra în consum

Pericolul unei supraestimări a creşterii economice din 2017 nu provine atât din nerealizarea eventuală a veniturilor bugetului general consolidat, cât din structura creşterii economice determinată de măsurile fiscale şi bugetare luate la cumpăna dintre anii 2016 şi 2017.

1966 afişări
Imaginea articolului Cea mai mare miză a creşterii economice de 5,2% asumată de noul Guvern. Unde se vor duce cei 2,5 miliarde de euro bani noi care vor intra în consum

Cea mai mare miză a creşterii economice de 5,2% asumată de noul Guvern: unde se vor duce cei 2,5 mld. euro bani noi care vor intra în consum, către produse din producţia internă sau către import?

Astfel, Comisia Naţională de Prognoză prevede un PIB pentru 2017 de 815,2 mld. lei, mai mare cu 8 mld. lei faţă de estimarea anterioară pentru 2017, făcută în toamnă, scriu cei de la Ziarul Financiar

De unde ar urma să vină acest plus? Conform datelor detaliate de pe site-ul Comisiei Naţionale de Prognoză, creşterea ar urma să vină din modificarea parametrilor de consum.

Consumul final ar urma să fie de 627 mld. lei, faţă de 613 mld. lei estimarea anterioară.

La un nivel şi mai detaliat, presupunerea este ca nivelul consumului privat să crească de la 508 mld. lei la 520 mld. lei, deci cu 12 mld. lei (2,5 mld. euro).

Formarea brută de capital fix, adică investiţiile, ar urma să rămână la fel, la 203 mld. lei.

Miza cea mare este dacă cele 2,5 mld. euro bani noi care vor intra în consum se vor îndrepta către produse din producţia internă şi nu către import.

Aceasta pentru că Comsia Naţională de Prognoză nu prevede decât o deteriorare de 2 mld. lei (500 mil. euro) a balanţei de plăţi prin majorarea de bunuri şi servicii.

Reconstruirea PIB-ului pe 2017 pentru a „încăpea” estimarea de venituri de plus 14% în valoare nominală faţă de anul anterior, adică să treacă de la 224 mld. lei la 254 mld. lei, dă prilejul unui exerciţiu în sine foarte inte­resant dacă nu ar fi la un moment dat periculos în cazul în care ceea ce se prognozează este departe de realitate.

Exerciţiul înseamnă evaluarea senzitivităţii PIB-ului la măsurile economice. Pentru a obţine PIB-ul se adună investiţiile, consumul (privat şi public), exporturile şi se scad importurile.

Dacă dai bani mai mulţi la oameni, automat poţi presupune creşterea consumului.

Însă creşterea consumului nu se duce neapărat în PIB dacă oamenii vor cumpăra din import.

În cazul de faţă se presupune că la un consum suplimentar de 12 mld. lei doar 2 mld. lei, adică a şasea parte, se vor duce în import.

Conducerea Institutului de Prognoză justifică această opţiune prin faptul că măsurile fiscale şi bugetare luate, care se adresează în primul rând clasei de salariaţi cu venituri mici, va determina creştere de consum mai ales din producţia locală şi mai puţin se vor duce banii noi întraţi în economie în importuri de larg consum (electro-IT) sau automobile.

Însă poate că se vor duce în medicamente, având în vedere că 2 mld. lei sunt sumele suplimentare acordate pesionarilor prin reducerea de impozite şi anularea contribuţiilor de sănătate. Iar  consumul de medicamente este în proporţie de 75% din import.

Este interesant că această creştere a PIB-ului pe care mizează noul guvern şi Comisia sa de Prognoză nu se va obţine nici prin creşterea investiţilor şi nici a exporturilor.

Nivelul investiţiilor este prognozat să rămână la fel, iar exporturile sunt evaluate la 326 mld. lei şi în prognoza de toamnă, şi în cea de iarnă.

O creştere a exporturilor nu putea fi luată în calcul de vreme ce nu s-au îmbunătăţit condiţiile externe din toamnă până acum. Mai mult, norii negri ai  barierelor comerciale care ar putea fi introduse ar trebui să determine o revizuire în jos a estimărilor de export. Dar în mod normal exportul este cel care trebuie să aducă trecerea economiei pe un alt nivel. Reţeta japoneză şi a Coreei de Sud aceasta a fost în ultimii 50 de ani. Pârghia externă a fost folosită pentru creşterea PIB, de vreme ce consumul intern pentru o ţară de 20 de milioane de locuitori precum Coreea de Sud are o limită.

Într-un fel, creşterea PIB prin majorarea de salarii  - în primul rând ale bugetarilor – seamănă cu încercarea cuiva de a se extrage din mlaştină trăgându-se singur de păr, ceea ce fizic este imposibil.

Poţi ieşi din mlaştină fie tras de cineva de deasupra – prin exporturi – fie punând piciorul pe ceva tare, pe o piatră - adică prin investiţii. Altfel, toate mişcările nu sunt decât risipă de energie.

 

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici