Comisia deschide o investigație aprofundată privind planul de restructurare modificat al României pentru CE Oltenia. Demersul vizează ajutoarele de stat

Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua dacă modificările propuse de România în ceea ce privește planul de restructurare a societății de energie electrică CE Oltenia sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat, se arată în comunicatul trimis vineri.

În esență, specialiștii de la Bruxelles verifică dacă sumele plătite de România drept ajutoare de stat sunt cu adevărat conforme normelor UE sau aceste sume trebuie acoperite din fonduri publice, ceea ce înseamnă, de principiu, că statul ar trebui să acopere plățile din alte fonduri publice, de regulă după o suplimentare a bugetului Ministerului Energiei.

Complexul energetic Oltenia, companie condusă în sistem dualist, este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea S.A., cu 11,81% di acțiuni și Electrocentrale Grup S.A., cu 0,46% din capitalul social. Întreprinderea de stat din România care își desfășoară activitatea în domeniul extracției lignitului și al producerii de energie electrică este unul dintre principalii angajatori (peste 8 000 de angajați) dintr-o regiune cu rate ale șomajului care depășesc în mod constant media națională.

Traseul investigației

Subiectul ajutoarelor de stat pentru CE Oltenia a debutat acum peste patru ani. Mai exact, în ianuarie 2022, Comisia a aprobat condiționat ajutorul de restructurare în valoare de 2,66 miliarde euro ( 13,15 miliarde lei) acordat de România pentru CE Oltenia, sprijinind planul de restructurare a acestei societăți pentru perioada 2021-2026.

La acel moment, Comisia a aprobat ajutorul de restructurare în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

Patru ani mai târziu, în decembrie 2025, Comisia a primit din partea României o notificare privind modificarea planului de restructurare, prin care ajutorul de restructurare era majorat de la 2,66 miliarde euro la 2,86 miliarde euro și se prelungea perioada de restructurare cu trei ani, până la sfârșitul anului 2029.

„România susține că motivul prelungirii este implementarea cu întârziere a unor noi centrale de producere a energiei electrice pe bază de energie solară și de gaze, lucru care, la rândul său, a întârziat eliminarea treptată a capacităților existente pe bază de lignit ale societății CE Oltenia. România susține că există un risc pentru securitatea aprovizionării în regiune, din cauza situației geopolitice actuale. România, prin CE Oltenia, este principalul furnizor de energie electrică pentru Republica Moldova, cu care se învecinează, și unul dintre furnizorii de energie pentru Ucraina”, a transmis Comisia.

Centralele în cauză sunt  centrala în ciclu combinat de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1.700 MW, ceea o va face să fie, la momentul punerii integrale în funcțiune, cea mai mare unitate de producere a energiei electrice din Europa, dar și centrala de la Iernut, o investiție a Romgaz, de 430 MW. Centrala electrică pe gaze naturale construită pe locul fostei termocentrale de la Mintia, de Mass Global Energy Rom, compania irakiană care investește 1,4 miliarde euro, va intra în producție în luna septembrie a acestui an, după cum a anunțat Guvernul, pe 5 februarie, după ce investitorii s-au întâlnit cu premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria. În cazul Iernut, noul termen avansat este sfârșitul acestui an, fiind finalizată, la 31 decembrie 2025, în proporție de aproximativ 97,5%.

Aspectele verificate de Comisie

Comisia trebuie să verifice în această etapă, pe baza informațiilor furnizate de România, dacă planul de restructurare revizuit este compatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat.

Prin urmare, se arată în comunicatul citat, Comisia a decis să deschidă o investigație aprofundată pentru a evalua, în special:

• dacă perioada cu care este prelungit planul este rezonabilă și dacă planul duce în continuare la restabilirea viabilității pe termen lung a societății CE Oltenia;
• dacă este suficientă contribuția CE Oltenia, a investitorilor sau a instituțiilor financiare la creșterea costurilor restructurării pentru a se asigura faptul că ajutorul rămâne proporțional;
• dacă România ar urma să pună în aplicare măsuri suplimentare adecvate pentru a limita denaturările concurenței create de ajutorul suplimentar;
• dacă întârzierile în punerea în aplicare a etapelor-cheie ale planului de restructurare a societății CE Oltenia s-au aflat în afara controlului CE Oltenia sau al României.

„Deschiderea unei investigații aprofundate oferă României și părților terțe interesate, inclusiv CE Oltenia, ocazia de a prezenta observații. Acest lucru nu aduce atingere rezultatului investigației”, a transmis Comisia.

Stadiul închiderii centralelor pe cărbune

De amintit că România a reușit anul trecut să renegocieze calendarul de închidere a capacităților de producție pe cărbune ale CEO până la operaționalizarea completă a noilor capacități de producție a energiei în bandă.

„România și-a asumat în trecut cea mai ambițioasă țintă de decarbonizare, dar nu putem să punem în pericol lumina din casele oamenilor. De aceea, amânarea închiderii centralelor pe cărbune este necesară: nu putem opri niciun grup până când noi capacități de producție a energiei electrice în bandă, nu vor fi 100% operaționale, gata să le înlocuiască”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, la începutul lunii octombrie.

La data de 1 ianuarie 2021, România avea 4.920 MW instalați în centrale pe cărbune. La 31 decembrie 2021, au fost retrași definitiv din exploatare 1.695 MW, iar în anul 2023 – încă 330 MW (jumătate din ținta T115 care presupunea închiderea a 660 MW).

Prin Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în anul 2021, România s-a angajat să retragă definitiv din exploatare 1.425 MW până la data de 1 ianuarie 2026, la care se adaugă 330 MW neînchiși din T115, în total 1.755 MW, respectiv de la Complexul Energetic Oltenia – 1.305 MW; Electrocentrale Craiova – 300 MW; CET Govora – 100 MW și UAT Iași – 50 MW.

Potrivit oficialilor, Ministerul Energiei, a transmis în acest sens – în septembrie 2025, pe baza unui studiu de adecvanță realizat de un consultant independent la cererea Transelectrica SA, precum și cu contribuția CEO –  pe adresa Comisiei Europene în marja renegocierii cu SG Recover a PNRR propunerea de necesitate și oportunitate a menținerii în funcțiune, în regim comercial, a trei grupuri energetice, precum și păstrarea altor două grupuri în rezervă tehnică, pentru a garanta siguranța sistemului energetic în perioadele de vârf de consum sau în situații neprevăzute.șt

În paralel, planul de restructurare actualizat a fost transmis către Direcția Competitivitate din cadrul Comisiei Europene și prevede decalarea termenelor de închidere a unităților pe cărbune până la finalul anului 2029. Potrivit propunerilor înaintate, la nivelul Complexului Energetic Oltenia vor continua să funcționeze cinci exploatări miniere, în concordanță cu necesarul alimentării capacităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit (inclusiv pentru Electrocentrale Craiova).

„Ca urmare a acestui demers, planul de restructurare al companiei a fost revizuit, implicând actualizarea jalonului 119 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-o manieră care să permită adaptarea treptată. Soluțiile propuse de Complexul Energetic Oltenia vizează asigurarea viabilității economice, continuarea investițiilor în noi capacități de producție (CCGT și fotovoltaice) și modernizarea infrastructurii energetice, contribuind astfel la menținerea competitivității României în contextul tranziției energetice la nivel european”, a anunțat Ministerul Energiei, în octombrie.