Comisia Europeană a trecut mai multe proiecte energetice care inlcud România pe o listă pentru posibile fonduri UE

CE a inclus mai multe proiecte energetice la care participă şi România, între care AGRI şi un gazoduct pe traseul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, pe o listă de 250 de "proiecte de interes comun" la nivelul UE, care pot beneficia de finanţare totală de aproape 6 miliarde euro în perioda 2014-2020.

550 afişări
Imaginea articolului Comisia Europeană a trecut mai multe proiecte energetice care inlcud România pe o listă pentru posibile fonduri UE

Comisia Europeană a trecut mai multe proiecte energetice care inlcud România pe o listă pentru posibile fonduri UE (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Proiectele pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, în cadrul căruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde de euro pentru "infrastructurile de transport energetic transeuropene în perioada 2014-2020", se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).

Astfel, proiectele care vizează Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI) şi sunt eligibile pentru fonduri europene includ gazoductul Constanţa - Arad - Csanadpalota (Ungaria) şi terminalul de gaze naturale lichefiate de la Constanţa. AGRI face parte din coridorul energetic prioritar Gas East.

România este inclusă, de asemenea, în două seturi de proiecte în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale (Southern Gas Corridor).

UE vrea să finanţeze un set de proiecte de infrastuructură de transport scalabilă, precum şi echipamente pentru livrarea pe piaţa UE a minim 10 miliarde de metri cubi pe an din regiunea Mării Caspice, prin Georgia şi Turcia. Sunt posibile două rute, prin Europa de Sud-Est către Austria şi prin Marea Adriatică către Italia, notează Comisia.

Astfel, ar putea beneficia de finanţare europeană în acest context un gazoduct care să lege UE de Turkemnistan prin Turcia, Georgia, Azerbaidjan şi Marea Caspică, o staţie de pompare a gazului natural în Grecia, gazoductul Grecia - Albania - Italia (Trans-Adriatic Pipeline - TAP), un gazoduct Grecia-Italia prin Marea Adriatică (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia - ITGI), precum şi o conductă Bulgaria-România-Ungaria-Austria.

Gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria inclus de UE în lista proiectelor eligibile pentru fonduri europene prevede construcţia unei conducte noi cu o lungime de 1.318 kilometri şi o capacitate zilnică de livrare de 6,1 milioane metri cubi pe zi în Bulgaria, România şi Ungaria, respectiv 52 milioane metri cubi în Austria. Capacitatea iniţială de transport ar fi de 23 miliarde de metri cubi pe an.

Gazoductul TAP a fost ales în această vară de companiile care dezvoltă o explatare de gaze la Şah Deniz (Azerbaidjan) ca rută de transport a gazelor naturale azere către Europa. Proiectul a concurat cu Nabucco Vest, în care era implicată şi România, pentru livrarea în Europa a gazelor naturale din faza a doua a exploatării câmpului Şah Deniz. Nabucco Vest ar fi tranzitat Bulgaria, România, Ungaria şi ar fi ajuns în Austria. Gazoductul ar fi avut o lungime de 1.315 kilometri şi o capacitate de până la 24 miliarde metri cubi pe an.

Un alt set de proiecte de infrastructură energetică vizează o capacitate scalabilă de transport de gaze naturale din regiunea Caspicii (Azerbaidjan şi Turkmenistan) către România şi include construcţia unui gazoduct submarin între Azerbaidjan şi Turkmenistan (Trans-Caspian Gas Pipeline - TCP), modernizarea unei conducte între Azerbaidjan şi Turcia (South-Caucasus Pipeline), precum şi un gazoduct submarin care să lege Georgia de România (cunoscut în prezent sub numele White Stream).

Conexiunea dintre Georgia şi România ar traversa o distanţă de 1.250 de kilometri (din care 1.115 kilometri offshore) şi ar avea o capacitate zilnică de 46 milioane de metri cubi pe zi (16 miliarde de metri cubi pe an).

Printre proiectele incluse pe lista Comisiei se află şi extinderea facilităţilor de înmagazinare ale companiei Depomureş, controlată de GDF Suez, de la 300 la 600 de milioane de metri cubi.

Comisia intenţionează să susţină şi integrarea regională a sistemului de tranzit de gaze naturale al României, precum şi introducerea fluxului reversibil la staţia de la Isaccea (Tulcea). Astfel, planurile prevăd lucrări la staţia de măsurare a gazelor naturale Isaccea şi modernizarea staţiei de comprimare Siliştea (Brăila). Proiectul implică, de asemenea, construcţia unei conexiuni între conducta DN 1000 (Bulgaria) şi sistemul naţional de transport din România, cu o capacitate zilnică de 14 milioane de metri cubi şi posibilitatea de a măsura volumele de gaze naturale livrate în ambele direcţii.

România este prezentă pe listă şi cu proiecte pentru creşterea capacităţii de transport de energie electrică în cadrul unor seturi de proiecte cu Bulgaria şi Serbia.

Astfel, în grupul de proiecte cu Bulgaria, România are inclusă construcţia liniilor interne Cernavodă-Stâlpu, Gutinaş-Smârdan şi Gădălin-Suceava. În cadrul setului de proiecte cu Serbia, România poate obţine finanţare europeană pentru linia de interconexiune Reşiţa-Pancevo, precum şi pentru liniile interne Porţile de Fier-Resiţa, Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi Arad-Timişoara/Săcălaz.

Pentru ca un proiect să poată fi inclus în listă, acesta trebuie să ofere beneficii semnificative pentru cel puţin două state membre, să contribuie la integrarea pieţei şi la intensificarea concurenţei, să sporească siguranţa aprovizionării şi să reducă emisiile de CO2, se arată în comunicat.

Comisia va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor de acordare a autorizaţiilor şi execuţia proiectelor. Lista proiectelor de interes comun va fi actualizată la fiecare doi ani, pentru a include noile proiecte necesare şi a le elimina pe cele învechite.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici