Criza petrolului va continua în 2027. Rezervele stocate pe uscat, la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani

Piața mondială a petrolului traversează una dintre cele mai dificile perioade. Atacurile asupra instalațiilor energetice, transportul maritim tot mai scump și reducerea producției unor rafinării au dus la creșterea prețurilor și la scăderea rezervelor.

În raportul său din luna octombrie, Agenția Internațională pentru Energie (IEA) avertizează că, deși producția mondială de petrol ar urma să crească anul viitor, problemele de aprovizionare nu vor dispărea prea curând. În special, lipsa motorinei ar putea continua o bună parte din 2027.

Potrivit estimărilor IEA, la nivel mondial, cantitatea de petrol disponibilă zilnic în 2026 este cu 5,8 milioane de barili mai mică decât anul trecut. În 2027, livrările ar urma să crească cu 7,7 milioane de barili pe zi, însă noi atacuri în regiunea Golfului Persic ar putea întârzia această revenire.

Petrolul s-a scumpit puternic, iar transportul lui costă tot mai mult

În septembrie, prețul petrolului Brent, unul dintre cele mai importante repere ale pieței mondiale, a crescut cu 13% față de începutul lunii, ajungând la aproximativ 107 dolari pe baril, potrivit datelor IEA.

Alte tipuri de petrol au înregistrat creșteri și mai mari. Petrolul extras din Marea Nordului a ajuns la aproximativ 134 de dolari pe baril, iar unele sortimente au atins chiar și 160 de dolari barilul.

Noile scumpiri au fost provocate în mare parte de reluarea atacurilor asupra instalațiilor petroliere și a navelor comerciale din Orientul Mijlociu. Pe 11 septembrie, conducta Est-Vest din Arabia Saudită a fost bombardată. Aceasta permite transportul petrolului către Marea Roșie, fără ca navele să mai fie nevoite să treacă prin Strâmtoarea Ormuz.

Cotațiile petrolului Brent, unul dintre principalele repere ale pieței mondiale, au crescut cu 13% de la începutul lunii septembrie până la momentul redactării raportului IEA, ajungând la aproximativ 107 dolari pe baril.

Petrolul vândut pentru livrare imediată s-a scumpit și mai mult. Un sortiment de referință din Marea Nordului a ajuns la 134 de dolari pe baril, cu 43% peste nivelul de la începutul lunii septembrie, iar alte sortimente din aceeași regiune au atins chiar 160 de dolari barilul.

În același timp, transportul petrolului pe mare a devenit mult mai scump, rafinăriile din Europa și Asia fiind printre cele mai afectate, deoarece plătesc mai mult pentru materia primă și pentru livrarea acesteia.

Exporturile de petrol cresc, nu și cele de combustibili

Producția mondială de petrol a crescut cu 2,5 milioane de barili pe zi în septembrie față de august, ajungând la 102,3 milioane de barili pe zi. Cea mai mare contribuție a venit din partea producătorilor din Golf, în special Arabia Saudită.

Totodată, exporturile de petrol brut din regiune au crescut cu 4,4 milioane de barili pe zi, până la 13,9 milioane, depășind trei sferturi din nivelul anterior războiului.

Revenirea nu a fost însă la fel de rapidă în cazul combustibililor rafinați. Exporturile de produse petroliere din Orientul Mijlociu au ajuns în septembrie la numai 1,9 milioane de barili pe zi, față de 4,7 milioane înaintea conflictului.

Potrivit analiștilor IEA, diferența arată că reluarea extracției și a exporturilor de petrol brut nu este suficientă pentru normalizarea aprovizionării. În plus, atacurile asupra navelor comerciale îngreunează transportul produselor petroliere către piețele internaționale.

Rafinăriile din Rusia produc mai puțină motorină

La problemele din Orientul Mijlociu se adaugă cele din Rusia, unde atacurile Ucrainei au provocat avarii importante rafinăriilor, reducând producția și exporturile de combustibili.

Situația a afectat inclusiv piața internă. În timpul verii, mai multe regiuni ale Rusiei s-au confruntat cu lipsa carburanților, iar autoritățile ruse au introdus restricții la vânzare. Pentru a asigura aprovizionarea populației și a agriculturii, Moscova a interzis în iulie exporturile de motorină.

Ulterior, autoritățile au început să relaxeze restricțiile, însă IEA avertizează că acest lucru nu poate compensa pierderile provocate de avarierea rafinăriilor.

În septembrie, exporturile nete combinate de motorină și combustibili similari din Rusia și Orientul Mijlociu au ajuns la aproximativ 820.000 de barili pe zi, cu 1,3 milioane mai puțin decât în aceeași lună din 2025. Scăderea depășește 60%.

Statele Unite și China au încercat să acopere lipsurile prin creșterea exporturilor. Cele două state au livrat cu 610.000 de barili pe zi mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă nici această creștere nu a fost suficientă pentru a compensa pierderile din Rusia și Orientul Mijlociu.

La nivel mondial, exporturile de motorină și combustibili similari au fost cu aproape 700.000 de barili pe zi mai mici decât în septembrie 2025.

Prețul motorinei, aproape dublu față de cel de dinaintea războiului

Motorina este unul dintre produsele petroliere cel mai puternic afectate de criză. În septembrie, prețurile angro au ajuns la aproximativ 220 de dolari pe baril în Europa și Statele Unite, iar în Singapore au depășit 200 de dolari.

Deși au scăzut ulterior, cotațiile internaționale sunt aproape duble față de cele de dinaintea războiului.

Scumpirile au redus consumul mondial. Cererea de motorină și combustibili similari a scăzut cu 1,1 milioane de barili pe zi în al doilea trimestru al anului față de aceeași perioadă din 2025, până la 28,5 milioane. China și Europa au înregistrat cele mai mari reduceri.

Consumul a continuat să scadă și în trimestrul al treilea, cu 750.000 de barili pe zi față de anul precedent.

Datele IEA arată însă că transporturile au redus mult mai puțin consumul decât alte sectoare. În țările OCDE, consumul de motorină pentru transporturi a scăzut cu numai 2% din martie până în iulie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025. În schimb, consumul altor combustibili similari, folosiți inclusiv pentru încălzire, s-a redus cu 8%.

Această diferență explică de ce scumpirea motorinei are efecte importante asupra prețurilor plătite de populație, costurile suplimentare ale transportului de mărfuri fiind transferate în prețul alimentelor și al altor produse.

„Prețurile record ale motorinei au deja consecințe economice ample, crescând costul bunurilor și afectând veniturile reale, activitatea economică și inflația”, a transmis organizația specializată în energie.

Rezervele mondiale de petrol au scăzut cu peste 500 de milioane de barili

Pe lângă dificultățile de producție și transport, piața petrolului se confruntă și cu reducerea rezervelor.

La sfârșitul lunii septembrie, stocurile mondiale de petrol monitorizate de IEA erau cu 509 milioane de barili mai mici decât la sfârșitul lunii februarie, înaintea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Numai în septembrie, acestea s-au redus cu 10 milioane de barili, iar rezervele de petrol stocate pe uscat au ajuns la cel mai scăzut nivel înregistrat din 2016.

Și rezervele de motorină au scăzut. În iulie, stocurile de motorină și combustibili similari din țările OCDE ajunseseră la 565 de milioane de barili, cu 5% sub nivelul anterior conflictului și la cel mai redus volum din noiembrie 2023.

Reducerea rezervelor este cu atât mai îngrijorătoare cu cât se apropie sezonul rece, când crește cererea de combustibili pentru încălzire, iar unele rafinării își întrerup temporar activitatea pentru lucrări de întreținere.

Criza motorinei se va prelungi și în 2027

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, producția rafinăriilor va crește în ultimele luni ale acestui an și în 2027. La nivel mondial, cantitatea de petrol prelucrată în rafinării ar urma să crească anul viitor cu 2,8 milioane de barili pe zi.

În cazul motorinei, analiștii pieței petroliere estimează că producția va depăși cererea în primul trimestru din 2027, permițând refacerea parțială a stocurilor, însă această revenire nu va compensa deficitul acumulat în 2026. IEA consideră astfel că refacerea rezervelor pierdute, dincolo de variațiile sezoniere obișnuite, este puțin probabilă înainte de cea de-a doua jumătate a anului viitor.

Situația depinde în special de reluarea exporturilor de combustibili din Orientul Mijlociu. Dacă livrările nu își revin, echilibrarea pieței ar putea necesita o nouă reducere a consumului, cu efecte economice importante.

„Pe măsură ce rezervele rămase în sistem continuă să scadă, în absența unei soluționări a conflictelor din Orientul Mijlociu, piețele petroliere ar putea trece prin noi turbulențe în lunile următoare, înainte de apariția unui eventual surplus în 2027”, avertizează IEA.

Pentru a limita problemele de aprovizionare, liderii G7 au anunțat la începutul lunii octombrie că vor pune mai repede pe piață petrol și combustibili din rezervele de urgență, acordând prioritate motorinei.

Măsura face parte din planul convenit în luna martie, când cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să pună la dispoziția pieței 400 de milioane de barili de petrol și produse petroliere din rezervele de urgență, pentru a compensa reducerea livrărilor provocată de războiul din Orientul Mijlociu.

Până la jumătatea lunii octombrie, aproximativ 330 de milioane de barili fuseseră deja puși pe piață, iar din cele 70 de milioane de barili care urmează să fie livrați, peste 20 de milioane sunt motorină.