Cu ce resurse intră România în iarnă și la ce poate apela în cazul unui consum foarte ridicat. Secretarul de stat Pavel Casian Nițulescu: Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism

Volumele de gaze naturale înmagazinate în depozitele subterane și de rezervele de apă pentru hidrocentrale existente acum în lacurile de acumulare de care dispune România înainte de începerea iernii calendaristice sunt mult mai scăzute decât cele de anul trecut, a detaliat Pavel-Casian Nițulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, marți după amiaza, după discuțiile prelungite cu toți actorii majori ai sistemului energetic din cadrul ședinței de marți a Comandamentului Energetic Național.

„Am făcut o radiografie, ce am găsit și tot ce există acum în sectorul energetic. Pot să vă răspund cu curaj, că nu stăm atât de bine cum ne așteptam, dar nici rău. Nu pot să plec din start cu foarte mult optimism. Rezervele de gaze naturale sunt mult mai scăzute față de ce a fost anul trecut, cu o diferență la ora actuală de aproximativ 362 milioane metri cubi, adică e o diferență substanțială, care se va regăsi din mai multe puncte de vedere, atât la consumuri, cât și la anumite costuri, a declarat Pavel-Casian Nițulescu.

Potrivit oficialului, la capitolul rezerve de cărbune „să zicem că stau binișor″, la circa 579.000 de tone.

Crește producția hidro

În cazul rezervelor de apă, responsabilii au decis ca rezerva în lacurile energetice să fie folosită doar pentru partea de echilibrare și, atunci când este necesar, pentru a acoperi necesarul de consum, după cum a declarat Pavel Casian Nițulescu.

„Pe partea de hidrologie, avem niște rezerve mult, mult mai scăzute, și neanticipate până în prezent. Rezerva, în termeni energetici, la ora actuală, este de aproximativ 1.240 GW și, ca procent, de doar 43,85% din păcate, într-o scădere. Cum ne-a arătat prognoza meteo pentru luna noiembrie, rămânem, din punct de vedere al precipitațiilor, la o normalitate, dar din punct de vedere al debitelor, suntem sub media anuală, pe partea de Dunăre avem niște debite de aproximativ 1.700m³/s, mult mai puțin față de anii anteriori, puține creșteri”, a explicat secretarul de stat.

Potrivit lui Pavel Casian Nițulescu, creșterea debitelor Dunării va asigura necesarul pentru susținerea producției de energie din sursă nucleară a celor două reactoare de la Cernavodă. Miercuri a fost reconectată Unitatea 2, iar Unitatea 1 este planificată să fie repornită vineri, după ce a finalizării lucrărilor de remediere a defecțiunii din cauza căreia a fost oprită luni, după trei zile de funcționare.

Producția de energie electrică din ape este așteptată să crească, pe măsură ce cresc debitele pe Dunăre și pe cursurile interioare, a declarat Iulius Dan Plaveti, președintele Directoratului și CEO al Hidroelectrica S.A., cel mai mare producător național de energie electrică, la întrebarea reporterului Mediafax, subliniind în același timp că seceta prin care am trecut este cea mai îndelungată de când se fac măsurători în bazinul Dunării.

„Din tot ce știm despre prognoză, debitele pe Dunăre au început să crească și cresc deja, așteptând pentru luna decembrie să ajungem spre 2.500 mc/s, pentru luna noiembrie, probabil 1.700 mc/s, dar este media pentru luna noiembrie, deja este 1.800 mc/s în prezent”, a explicat șeful Hidroelectrica.

Potrivit celei mai recente prognoze pentru Dunăre a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va avea valoarea de 1800 m3/s în primele două zile, 1850 m3/s în următoarele trei zile, apoi va fi în creștere până la valoarea de 1.950 m3/s, miercurea viitoare, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4700 m3/s).

„Au început ploile în bazinul Dunării și în special în zona sârbă, deci o să avem aport pe partea de Sava și, mai mult decât atât, și în țara noastră a început să plouă. Deja sunt estimate ploi substanțiale, mai ales în zona Carpaților Meridionali. Deci, să spunem, și pe afluenții interiori, dar și afluenții Dunării așteptăm creșteri de debite. Prin urmare, producția va creștere. Sperăm ca și partea de rezervă, de apă în laturi să înceapă încet-încet să-și revină. Deci am început, am intrat cu 71%, acum suntem la 44% (rezerva din lacurile energetice – n.r.)”, a detaliat Iulius Dan Plaveti.

Se estimează un vârf de consum de 9.600 MW

Responsabilii sistemului au identificat în ședința de marți și posibile variante de pus în aplicare în condiții de criză, în contextul în care consumul este așteptat să depășească pragul de 9.000 MW, chiar și până la 9.600 MW, în unele scenarii, a explicat Pavel Casian Nițulescu.

„Capacitatea de import poate ajunge până la 4.600 MW, dar mai exact 4000 MW este cea normală. Există posibilitatea să importăm la orele de vârf, avem posibilitatea să repornim și alte capacități de producție de energie electrică. De aceea am avut comandamentul mult mai larg și am durat mai mult, am identificat soluțiile care pot fi scoase în momentul de criză. Avem un grup de lucru cu cei de la DEN (Dispecerul Energetic Național – n.r.) în care identificăm și probabil, până la sfârșitul anului vor mai intra în sistem încă 1.000 MW pe diferite surse de produse de energie electrică, că este regenerabil, că este pe combustibil fosil, adică gaze.După cum bine știm, și la Centrala Mintia sunt testele tehnologice și de acolo mai există un acord de energie la anumite ore. Ei funcționează ca și testare, de aproximativ 8h/zi. Din ianuarie vor începe și testele la centrala de la Iernut, chiar dacă a durat puțin mai mult, dar suntem convinși că va ieși bine și va fi chiar la momentul când ne așteptam”, a explicat secretarul de stat din Ministerul Energiei.

La ora 17:43, importurile României depășiseră pragul de 3.000 MW, în contextul în care consumul era deja de peste 8.000 MW.

Mai exact, consumul era de 8.065 MW și producția, de 5.041 MW, care provenea în proporție de peste 40% din gaze. Reactorul 2 de la Cernavodă, repornit dimineață prima dată după 13 august, ajunse cam la 40% din capacitatea instalată:

• 42.75% Hidrocarburi – 2154 MW
• 31.85% Hidro – 1605 MW
• 16.47% Cărbune – 830 MW
• 5.68% Nuclear – 286 MW
• 1.49% Instalații de stocare – 75 MW
• 1.09% Biomasa – 55 MW
• 0.89% Eolian – 45 MW
• -0.22% Foto – -11 MW

Total 5.041 MW –(Producția in 11-11-2026 ora 17:43)

„Sunt mai multe scenarii pentru creșterea consumului, acesta depășește 9000 MW, 9.200 MW, chiar până la 9.600 MW. Sunt anumite scenarii care sunt doar de evidență, și scenarii optimiste și chiar pesimiste, dar avem și soluțiile pentru a interveni în orice condiții”, a explicat Pavel Casian Nițulescu.

Nivelul maxim estimat ar putea fi înregistrat în perioadele reci, pe termen scurt, când sunt temperaturi care depășesc -10° constant, în mai multe regiuni ale țării, potrivit oficialului.

„Ianuarie și februarie sunt cele două luni de vârf, care, am văzut și în anii anterior, și de acum zece ani, și acum douăzeci de ani, consumurile creșteau foarte mult după ora 18:00 seara, până la ora 23:00 erau vârfurile de consum și există posibilitatea să ajungă chiar la 9.600 MW consum, dar, cum  v-am zis, există scenarii și de intervenție, și de remediere, și de acoperire”, a explicat secretarul de stat din Ministerul Energiei.

Din cauza temperaturilor scăzute din ultimele zile, consumul de energie electrică al României a depășit pragul de 8.000 MW în seara zilei de 2 noiembrie, prima dată în opt luni, conform cifrelor oficiale ale operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica.

Cel mai mare consum instantaneu din acest an s-a înregistrat pe 21 ianuarie, când a ajuns la 9.305 MW, cu o producție de 8.253 MW, dintre care 1.273 MW proveneau de la Centrala nucleară de la Cernavodă.

România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primei unități de la Cernavodă din cauza debitului redus al Dunării, pe 28 iulie, care a dus și la înjumătățirea producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie, la nivel multianual, cu 10-15% din energia națională.

„Toți suntem responsabili”

Pavel Casian Nițulescu a transmis că fiecare consumator este responsabil de propriul comportament, la întrebarea reporterului Mediafax privind un eventual apel sau recomandări pentru reducerea voluntară a consumului.

„În primul rând, fiecare cetățean este responsabil pentru consumul propriu. Recomandările au fost, dacă sunt preluate de către cetățeni… și părerea mea este că fiecare se motivează sau automotivează  să-și reducă consumul de energie sau de gaze naturale. Într-adevăr, sunt anumite ore ale zilei când consumul crește și când prețul, automat, la energie pe piața zilei următoare, și nu numai, este destul de ridicat E normal să se facă o conștientizare să se reducă, să spele cu mașina…, nu vreau să dau explicațiile astea, că nu sunt corespunzătoare. Dar eu zic că fiecare cetățean este responsabil pentru ceea ce face. Dacă toți ne gândim la țara asta să avem lumina aprinsă, să avem energie sau pentru că avem căldură în apartament și prețurile mai corespunzătoare și mai atractive pentru fiecare, zic că toți suntem responsabili pentru a face ceva pentru bine și pentru noi, și pentru cetățeni, și pentru România”, a declarat secretarul de stat.

Când ar putea să fie limitat consumul companiilor

Pavel Casian Niculescu a precizat la întrebările presei, că marii consumatori ar putea fi limitați, nu decuplați de la rețea, în anumite condiții, pe baza unor analize și strategii, pentru echilibrarea sistemului.

„Nu am luat în considerare decuplarea marilor consumatori, mai ales în perioada de iarnă. Aia ar fi culmea, să decuplăm consumatorii. Sunt și alte soluții. Pot să fie doar limitați, dar nu decuplați, la anumite ore”, a spus oficialul, respectiv în vârfurile de consum, în funcție de zona geografică, producția de energie electrică sau starea rețelelor, de transport sau de distribuție.