Cum poate contribui România la reconstrucția Ucrainei și care sunt domeniile esențiale unde au fost identificate oportunități economice. Răspunsul Guvernului

Oficialii Guvernului României au detaliat, la solicitarea Mediafax, stadiul demersurilor lansate încă din 2023 pentru a susține companiile românești să fie conectate la procesul de reconstrucție a statului vecin, aflat de 1.290 de zile în război.

Pe 24 februarie 2022, Federația Rusă a declanșat agresiunea militară ilegală, neprovocată și nejustificată împotriva Ucrainei, precedată de recunoașterea așa-zisei „independențe” a regiunilor ucrainene separatiste Doneţk şi Luhansk.

La 28 februarie 2022, Ucraina și-a depus cererea de aderare la UE, iar la 7 martie, Consiliul UE a invitat Comisia să prezinte avizul cu privire la aceasta. La Consiliul European din 23 iunie 2022, Ucraina a primit statutul de țară candidată la UE.  În baza îndeplinirii celor 7 pași incluși în avizul Comisiei Europene, la 14 decembrie 2023, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, potrivit dosarului Ministerului Afacerilor Externe.

Atuurile României

Palatul Victoria a enunțat poziția României și măsurile concrete pentru susținerea companiilor din România și-au exprimat interesul și/sau chiar au derulat investiții/proiecte în Ucraina, după debutul conflictului actual.

„Reprezentanții Guvernului au subliniat, în toate formatele de lucru dedicate reconstrucției Ucrainei, că România poate contribui substanțial la acest proces, prin instituțiile sale şi mediul de afaceri, datorită cunoașterii profunde a regiunii, poziției geografice, infrastructurii de interconectare energetică și logistică aflată în plină dezvoltare şi siguranței oferite de prezența NATO în regiunea Mării Negre”, a transmis Palatul Victoria.

Potrivit reprezentaților Executivului, un accent major a fost pus pe identificarea modului în care sectorul privat din România se poate implica activ în procesul de reconstrucție şi pe potențialele investiții comune ale celor două state şi ale Uniunii Europene pentru adaptarea infrastructurii de transport, logistică, energie și infrastructură digitală la graniță.

„Pentru a sprijini implicarea mediului de afaceri românesc în procesul de reconstrucție a Ucrainei, a fost lansată în 2023 platforma www.rebuildingukraine.ro de către Camera de Comerț Bilaterală România – Ucraina, sub auspiciile Ambasadei Ucrainei în România, dedicată companiilor interesate să participe la procesul de reconstrucție a Ucrainei. Platforma reunește firme românești care doresc să se implice în proiecte de reconstrucție și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru proiecte internaționale de reconstrucție și oferă un cadru de cooperare bilaterală prin evenimente tematice și forumuri economice”, a precizat Guvernul.

Printre evenimentele desfășurate în cadrul acestui proiect, se numără două ediții ale Forumului Rebuilding Ukraine, care s-au desfășurat sub Înaltul Patronaj al Prim-ministrului României și al Prim-ministrului Ucrainei, confirmând astfel angajamentul ambelor guverne pentru susținerea procesului de reconstrucție, arată Executivul.

Până în anul 2025, aproximativ 200 de companii românești s-au înscris în platformă, demonstrând interes și disponibilitate pentru a contribui la reconstrucția Ucrainei.

La o scurtă derulare a catalogului de pe platforma https://rebuildingukraine.ro/, domeniile de activitate ale companiile înscrise sunt foarte variate, de la case se avocatură și servicii bancare și profesionale, la prospecțiuni, energie, construcții și infrastructură și tehnică militară.

Dintre aceste companii, unele derulează deja proiecte pe teritoriul ucrainean, a adăugat Guvernul, fără a da detalii cu privire la domenii.

„Guvernul României sprijină crearea unor mecanisme de cooperare bilaterală”

Întrebați cum ar putea România sau companii să participe la reconstrucția Ucrainei, ce oportunități economice există, pe ce domenii, mai ales în perspectiva unui acord de pace, responsabilii Guvernului au transmis că România și companiile românești pot contribui, pe termen mediu și lung, semnificativ în procesul de reconstrucție a Ucrainei, în special în perspectiva unui acord de pace și a stabilizării economice.

„În dialogul cu partenerii internaționali, Guvernul pledează pentru utilizarea de către România a resurselor disponibile la nivel european prin intermediul Facilității pentru Ucraina, dar și prin intermediului Instrumentului SAFE, precum și a altor elemente de sprijin ale Comisiei Europene prin care sunt încurajate investițiile în Ucraina. Guvernul României sprijină crearea unor mecanisme de cooperare bilaterală și a unor parteneriate public-private care să faciliteze implicarea mediului de afaceri românesc în proiecte de reconstrucție și dezvoltare”, se arată în răspunsul transmis reporterului Mediafax.

Potrivit oficialilor, procesul de integrare a companiilor ucrainene în platforma www.rebuildingukraine.ro a început deja, facilitând colaborarea directă cu companiile românești interesate să participe la reconstrucția Ucrainei.

„Prin această inițiativă, companiile ucrainene pot identifica parteneri români potriviți pentru proiecte comune, iar firmele românești au acces la informații locale și la experiența practică a companiilor care activează deja pe piața ucraineană. Această abordare prin joint-venture și parteneriate bilaterale reprezintă un instrument esențial pentru crearea unor proiecte eficiente și sustenabile în domeniile prioritare”, arată Executivul.

Palatul Victoria precizează că oportunitățile economice identificate vizează domenii esențiale precum:

• infrastructură și transporturi – modernizarea drumurilor, căilor ferate și porturilor, inclusiv pe coridoarele care facilitează comerțul regional;
• energie – proiecte de producere și distribuție a energiei, inclusiv soluții din surse regenerabile și reconstrucția rețelelor de utilități;
• construcții și materiale de construcție – pentru infrastructura civilă și industrială;
• agricultură și industrie alimentară – transfer de tehnologie, servicii conexe și consolidarea lanțurilor de aprovizionare;
• digitalizare și servicii IT – dezvoltarea soluțiilor moderne pentru administrație, educație și economie.

„Totodată, Guvernul României are în vedere o coordonare strânsă cu autoritățile ucrainene și cu instituțiile europene și internaționale, pentru a valorifica în mod eficient oportunitățile de finanțare și a sprijini companiile românești în procesul de reconstrucție”, au conchis oficialii Palatului Victoria.

Ce buget are SAFE

România a transmis deja Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), după cum a anunțat Guvernul pe 29 iulie, printr-un comunicat de presă.

Acestea au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.

Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030, potrivit Executivului.