Curtea Constituțională se pronunță marți asupra legii privind plata pensiilor private. Care sunt implicațiile deciziei CCR

CCR va anunța marți dacă proiectul legii privind plata pensiilor private este sau nu constituțional, după ce termenul pentru discutarea sesizărilor de neconstituționlitate, stabilit inițial pentru 5 noiembrie, a foat amânat pentru 12, apoi pentru 25 noiembrie.  Este vorba de două sesizări,  care includ și obiecții privind plățile eșalonate, depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), respectiv și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Proiectul, adoptat pe 16 octombrie de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și pus pe traseul legislativ de Ministerul Muncii în luna august în contextul în care elaborarea acestei ultime etape a reformei sistemului de pensii este parte din demersurile pentru aderarea României la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anul 2026.

Conform prevederilor inițiale ale reformei sistemului de pensii, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată din 2011, după trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

România a obținut până în prezent 16 avize formale ale comitetelor de specialitate, cel mai recent fiind comitetul pentru statistică, din cele 25 existente la nivelul OCDE, care trebuie închise pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare.

Principalele prevederi

În varianta adoptată în Parlament, ponderea tranșei maxime care poate fi încasată dintr-o dată din Pilonul 2 de pensii private la ieșirea din activitate este de maximum 30% (față de 25% inițial), cu excepția celor cu fonduri foarte mici, iar numărul minim de ani pe care poate fi eșalonată plata este de 8 ani (față de 10 inițial). O altă excepție, introdusă printr-un amendament de senatori și asumat și e deputați, prevede posibilitatea acordată bolnavilor de cancer să își retragă întregul activ din pilonul de pensii.

În prezent, conform normelor tranzitorii, banii strânși în contul de pensie obligatorie administrată privat pot fi retrași integral – varianta preferată de majoritatea celor care au ieșit din câmpul muncii – sau în 60 de rate (5 ani) egale.

În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,4 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Mai bine de jumătate (4,5 milioane) contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.

Sistemul pensiilor administrate privat a depășit în noiembrie, după 17 ani de la lansare, pragul de 200 de miliarde de lei al activelor cumulate, echivalentul a aproximativ 40 de miliarde de euro și peste 11% din Produsul Intern Brut (PIB), după cum a arătat Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil cu piața pensiilor private, într-o analiză transmisă Mediafax.

Comparativ cu noiembrie 2024, activele au crescut cu 30%, iar față de aceeași perioadă din 2023, avansul cumulat depășește 59%.

„Performanța fondurilor de pensii private de la înființare până în prezent a înregistrat o creștere substanțială, rentabilitatea anualizată obținută în cei 17 ani de funcționare este de 8,04%, fiind de aproximativ două ori superioară ratei inflației, care în perioada respectivă a fost de 4,67%”, a detaliat Dan Armeanu.

De amintit că, până să devină plăți pentru pensionari, 96% din totalul activelor sistemului de pensii private este investit în instrumente emise în România, fondurile de pensii private contribuind la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului.