Curtea de Conturi va evalua măsurile de consolidare fiscală. Mirela Călugăreanu anunță că va audita politicile publice care susțin competitivitatea României

Președintele Curții de Conturi a României, Mirela Călugăreanu, a anunțat, în marja Reuniunii Anuale a Președinților Instituțiilor Supreme de Audit din Uniunea Europeană, angajamentul instituției pe care o conduce pentru întărirea rolului auditului public extern, în contextul discuțiilor privind responsabilitatea instituțională în consolidarea competitivității economice, conform unui comunicat de presă transmis de instituție.

„Pentru a răspunde nevoilor cetățenilor, societății civile, Parlamentului și instituțiilor cu rol decizional, Curtea de Conturi va audita politicile publice care susțin competitivitatea României. În egală măsură, instituția supremă de audit va evalua măsurile destinate consolidării fiscale”, a declarat Mirela Călugăreanu, în urma evenimentului care a avut loc săptămâna trecută, la Malta.

Tema evenimentului a fost „Competitivitatea UE – O provocare strategică pentru Uniunea Europeană și statele membre”, subliniindu-se pe parcursul reuniunii rolul și importanța auditului public extern în susținerea unor politici publice eficiente. Dezbaterile au vizat noile mecanisme de finanțare ale Uniunii Europene destinate priorităților strategice, precum și necesitatea modificării acestora pentru a asigura creșterea competitivității și dezvoltarea instrumentelor de sprijin pentru reformele din domeniile strategice.

Pe ce se vor concentra auditorii Curții de Conturi

Din informațiile Mediafax, instituția va urma să inițieze un audit de performață în cadrul căruia va verifica modul în care România a implementat politicile publice privind competitivitatea, în termeni de eficiență și eficacitate, precum și măsura în care acțiunile ce urmează a fi realizate sunt în parametrii stabiliți și respectă obiectivele asumate.

La finalul auditului, instituția va face recomandări pe baza datelor analizate.

Direcția pe care și-a asumă instituția supremă de audit din România este susținută și de declarațiile publice din cadrul unei reuniunii găzduite zilele acestea la București, respectic cea de-a 8-a întâlnire a Grupului de Proiect EUROSAI privind metoda DEA (Data Envelopment Analysis) și benchmarking, coordonat de SAI Suedia, în colaborare cu SAI Norvegia.

„Curtea de Conturi a României este profund interesată să dezvolte audituri de performanță în domeniul politicilor publice. Prin temele de audit abordate, ne vom adresa în viitorul apropiat unor aspecte strategice care vizează politici publice ce susțin competitivitatea, procesul de consolidare fiscală, eficiența măsurilor adoptate în acest sens, datoria publică și alte teme cu impact major asupra dezvoltării economice”, a declarat Mirela Călugăreanu cu această ocazie, conform unui mesaj publicat vineri pe Facebook.

Prin aceste demersuri, instituția își reafirmă angajamentul de a sprijini, prin evaluări solide și recomandări relevante, îmbunătățirea managementului public, se arată în mesaj.

Cu ocazia reuniunii, Mirela Călugăreanu a subliniat rolul tot mai important al instrumentelor cantitative moderne în auditul performanței, într-o perioadă în care instituțiile publice se confruntă cu provocări noi și cu așteptări tot mai ridicate din partea societății.

„Auditul de performanță este un mod de a răspunde la provocările emergente și de a oferi soluții decidenților în folosul cetățenilor. Pentru a fi cât mai relevanți în auditurile noastre avem nevoie de instrumente moderne care să ofere suport și credibilitate recomandărilor formulate. De aceea, metoda DEA și alte tehnici de benchmarking oferă tocmai acest tip de analiză – măsurarea eficienței relative în raport cu cele mai bune practici”, a transmis șefa Curții de Conturi.

Ce prevede Strategia Națională de Competitivitate

Strategia Națională de Competitivitate (SNC) pentru perioada 2021-2027 este un cadru strategic elaborat pentru a stimula competitivitatea economică a României, având ca obiectiv principal adaptarea și modernizarea mediului economic în contextul actual global și european. Strategia a fost construită pe baza analizelor perioadei anterioare 2015-2020 și urmărește să remedieze disfuncțiile identificate pentru a crea condiții optime pentru dezvoltarea industrială și inovarea.

Obiective generale și specifice

• Modernizarea industrială a întreprinderilor, inclusiv susținerea economiei circulare și colaborative.
• Creșterea competitivității întreprinderilor prin retehnologizare, dezvoltarea clusterelor și inovare business-driven.
• Adaptarea procesului de formare profesională pentru forța de muncă, în vederea satisfacerii cerințelor pieței muncii.
• Susținerea transformării digitale (Industria 4.0) pentru creșterea competitivității.
• Consolidarea coordonării politicilor naționale prin comitete interministeriale pentru competitivitate și inovare.

Direcții strategice

• Crearea unei fundații economice solide prin dezvoltarea structurii și capabilităților.
• Implementarea unor reforme care să încurajeze inovarea, antreprenoriatul și implicarea sectorului privat.
• Promovarea incluziunii și rezilienței economice printr-o viziune integrată asupra politicilor publice.
• Dezvoltarea capacității administrative pentru monitorizarea și evaluarea politicilor.
• Această strategie acoperă aspecte cruciale pentru creșterea economică sustenabilă, precum digitalizarea, inovarea, adaptarea forței de muncă, și o guvernanță consolidată, astfel încât România să poată răspunde provocărilor și oportunităților pieței globale.