Europa este presată să profite de suplimentarea resurselor pentru a rezolva criza datoriilor

După ce vineri economiile avansate şi cele emergente au convenit să dubleze resursele FMI, adăugând încă 430 de miliarde de dolari, pentru a ajuta la controlul crizei din Europa, Comitetul Financiar şi Monetar Internaţional al FMI a cerut zonei euro să reducă mai mult îndatorarea guvernelor, să promoveze reforme mai îndrăzneţe şi să stabilizeze sistemele financiare. Comitetul, format din miniştri de Fiananţe şi guvernatori de bănci centrale, este principalul organism care asigură consultanţă Consiliului Guvernatorilor, cel mai înalt for de decizie al Fondului.

Problemele legate de îndatorare vor reapărea, iar creşterea va încetini, dacă nu sunt luate aceste măsuri, a avertizat şeful Comitetului, ministrul de Finanţe din Singapore, Tharman Shanmugaratnam.

După tempererea crizei din Grecia, pieţele financiare s-au liniştit într-o oarecare măsură, dar FMI este îngrijorat că fără adoptarea de măsuri îşi vor face apariţia noi tensiuni, care ar afecta creşterea economiei mondiale.

"Perspectiva la nivel global este de creştere moderată, iar riscurile rămân ridicat", potrivit Comitetului. Chiar dacăm toate marile economii trebuie să adopte noi măsuri, organismul a identificat zona euro drept crucială pentru revitalizarea creşterii puternice.

Zona euro, al doilea mare bloc economic din lume, a intrat deja într-o recesiune uşoară, situaţie care a condus la o încetinire în China şi alte părţi din Asia emergentă, în timp ce avansul economic din SUA se menţine lent.

Dacă nu este restabilit un ritm de creştere mai puternic, iar încrederea investitorilor nu revine, economia globală nu va ieşi din cercul vicios al îndatorării.

"Foarte importantă pentru toţi este o revenire la o creştere normală pe termen mediu şi de preferat mai devreme decât mai târziu. Cu alte cuvinte, în doi sau trei ani. Dacă nu revenim la creştere normală, dacă nu aducem PIB la nivelul potenţial, atunci nici sustenabilitatea fiscală nu este posibilă", a spus Tharman, într-o conferinţă de presă.

SUA au crescut presiunea asupra Europei să profite de spaţiul de manevră oferit de instituirea fondurilor de urgenţă.

"Succesul în următoarea fază a combaterii crizei va depinde de disponibilitatea şi capacitatea Europei, împreună cu Banca Centrală Europeană, de a folosi instrumentele de care dispune flexibil şi agresiv pentru a sprijini ţările în timp ce aplică reforme", a spus secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner la reuniunea Comitetului.

Însă, într-o discuţie pe care participanţii au descris-o ca intensă, Germania a arătat spre SUA şi Japonia. Problemele bugetare ale SUA se înrăutăţesc şi ar putea ajunge într-un punct maxim la sfârşitul anului, când încheierea scutirilor de taxe şi planurile pentru reduceri bugetare puternice ar putea împinge economia în recesiune. Alegerile prezidenţiale programate în noiembrie au condus la un impas politic în privinţa bugetului.

"Înţelegem constrângerile politice, dar (problema bugetului, n.r.) nu poate fi evitată şi este urgentă", a spus ministrul de Finanţe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble.

Japonia, cu o îndatorare de 230% din PIB, are nevoie, de asemenea, de un plan bugetar credibil, a spus el.

Comitetul FMI a subliniat că planurile de consolidare bugetară trebuie echilibrate, pentru a evita reduceri de cheltuieli deosebit de puternice, care subminează creşterea şi chiar deficitele bugetare, situaţie dificilă în care se află Italia şi Spania.

Miniştrii de Finanţe au cerut marilor bănci centrale să contribuie prin menţinerea dobânzilor la un nivel redus şi a politicilor neconvenţionale de stimulare a economiei, atâta timp cât creşterea rămâne slabă iar inflaţia sub control.

Mesajul pentru băncile centrale vine înaintea unei reuniuni a Rezervei Federale a SUA (Fed), programtă pentru marţi şi miercuri, în cadrul căreia Fed va analiza dacă sunt necesare noi achiziţii de obligaţiuni guvernamentale pentru a susţine creşterea. Cererea Comitetului pentru dobânzi mai reduse în Europa a întâmpinat, însă, opoziţia şefilor BCE prezenţi la Washington. Germania, mai ales, este îngrijorată că politica monetară relaxată alimentează inflaţia şi nu poate înlocui reducerea cheltuielilor bugetare.