Fermierii Europei trec pe „tura de noapte” din cauza caniculei. Recoltele scad, iar vechile calendare agricole nu mai funcționează

La ora 2 dimineața, reflectoarele tractoarelor și combinelor luminează câmpurile unei ferme din Berkshire, Marea Britanie. Eleanor Gilbert, o agricultoare în vârstă de 24 de ani, reprezentanta celei de-a șasea generații a familiei care lucrează pământul, își începe recoltarea rapiței în toiul nopții, relatează FT.

Nu este vorba doar despre evitarea temperaturilor ridicate. În timpul zilei, plantele sunt atât de uscate încât umiditatea recoltei poate coborî sub nivelul acceptat de cumpărători. Roua formată peste noapte ridică umiditatea până la aproximativ 7%, suficient pentru comercializare. În jurul orei 10 dimineața, Gilbert trece la recoltatul grâului și continuă să lucreze pe parcursul zilei, dormind uneori doar două sau trei ore.

Situația din Berkshire este doar un exemplu al unei schimbări care începe să se vadă în întreaga agricultură europeană. Temperaturile extreme îi obligă pe fermieri să modifice orele de lucru, să folosească plase de umbrire, să răcească adăposturile animalelor și chiar să renunțe la calendare de însămânțare și recoltare construite și perfecționate timp de zeci de ani.

Recoltarea cartofilor și a legumelor se mută după apus

În jurul Madridului, unii cultivatori de cartofi au început să scoată recolta din pământ după apus. Pământul este atât de fierbinte în timpul zilei încât poate afecta calitatea tuberculilor odată ce aceștia sunt scoși la suprafață.

În Corsica, crescătorii de porci își hrănesc animalele după lăsarea întunericului, când temperaturile mai mici le readuc apetitul. În sudul Italiei, fermierul Pietro Cifarelli, care cultivă cereale și leguminoase în apropiere de Altamura, spune că activitatea în câmp devine practic imposibilă între sfârșitul dimineții și începutul serii. Inclusiv recoltarea unor soiuri de năut trebuie făcută după răcirea plantelor în timpul nopții, pentru că păstăile devin extrem de fragile la căldură.

Schimbarea programului are și un avantaj suplimentar: scade riscul incendiilor provocate de utilajele agricole în vegetația extrem de uscată. În Marea Britanie, unele ferme duc acum rezervoare cu apă direct pe câmp și țin utilaje pregătite pentru crearea rapidă a unor benzi de protecție împotriva incendiilor.

Franța se pregătește pentru o prăbușire a recoltei de porumb

Impactul temperaturilor extreme nu mai este vizibil doar în modul de lucru, ci și în prognozele de producție.

Ministerul francez al Agriculturii estimează că producția de porumb pentru boabe va coborî în 2026 la aproximativ 9 milioane de tone, cu circa 35% sub nivelul de anul trecut, după ce seceta și temperaturile ridicate au afectat perioada de vegetație. Potrivit Financial Times, ar fi cel mai redus nivel înregistrat cel puțin din 1980.

Problemele sunt mai largi. Seceta din această vară a lovit puternic și producătorii francezi de legume, iar în unele zone culturile de conopidă, broccoli, salată sau fasole verde au înregistrat pierderi masive, inclusiv pe terenuri irigate.

Comisia Europeană confirma deja la sfârșitul lunii iulie deteriorarea situației. Centrul Comun de Cercetare al Comisiei arăta că valurile repetate de căldură au grăbit maturizarea cerealelor de iarnă, iar temperaturile excepționale și precipitațiile reduse au afectat culturile de primăvară și de vară. Prognozele de randament au fost reduse în special pentru porumb și floarea-soarelui, cu 6-7%.

Vacile dau cu până la 20% mai puțin lapte

Problemele nu se opresc la culturile vegetale.

În Lazio, Italia, fermierii încearcă să limiteze stresul termic al bovinelor cu ventilatoare și sisteme care pulverizează apă în adăposturi. Numai că instalațiile care erau suficiente în urmă cu câțiva ani nu mai reușesc întotdeauna să reducă temperatura la un nivel confortabil pentru animale.

Asociația italiană a agricultorilor Coldiretti a raportat în această vară scăderi ale producției de lapte de aproximativ 10% în mai multe regiuni, cu pierderi care ajung la 20% în unele ferme și chiar la 20-30% în anumite zone din Toscana.

Costurile de adaptare cresc în același timp. Fermierii trebuie să investească în ventilatoare, sisteme de nebulizare și irigații mai frecvente, în timp ce seceta reduce cantitatea de furaje disponibilă.

Europa pierde deja 28 de miliarde de euro pe an

Factura fenomenelor meteorologice extreme este deja uriașă.

O analiză realizată de Howden pentru Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană estimează că agricultura UE pierde în medie aproximativ 28 de miliarde de euro în fiecare an din cauza secetei, precipitațiilor extreme, grindinei și înghețului.

Seceta este responsabilă pentru peste jumătate din aceste pierderi, iar doar 20-30% din pagubele climatice sunt asigurate prin mecanisme publice, private sau mutuale. Dacă actuala traiectorie climatică se menține, pierderile medii ar putea depăși 40 de miliarde de euro anual până în 2050. Într-un an catastrofal, pagubele pentru culturile și fermele zootehnice din UE ar putea trece de 90 de miliarde de euro.

Și România este expusă: porumbul și floarea-soarelui, printre culturile vulnerabile

Problema privește direct și România. Datele europene din această vară indică presiuni tot mai mari asupra culturilor de vară, în special asupra porumbului și florii-soarelui, exact culturile dependente de precipitații în perioadele cu temperaturi ridicate.

Prognozele agrometeorologice pentru România au semnalat în această vară secetă pedologică moderată, puternică și extremă la porumb în mai multe regiuni, în special în Maramureș, Crișana și Banat, dar și local în Dobrogea, Muntenia, Transilvania, Moldova și Oltenia.

Pe măsură ce verile devin mai greu de anticipat, una dintre cele mai mari schimbări poate fi însă mai puțin vizibilă decât pierderile din câmp. Fermierii care timp de zeci de ani și-au construit calendare precise pentru însămânțări și recoltări descoperă că experiența acumulată în trecut nu mai oferă aceleași certitudini.

Guy Singh-Watson, fondatorul companiei britanice de legume organice Riverford, spune că patru decenii de date privind momentele optime de plantare și recoltare sunt tot mai greu de folosit într-un climat dominat de oscilații rapide de temperatură și precipitații.