FOCUS Topul piedicilor din calea accesării fondurilor nerambursabile

Capacitatea redusă a administraţiei de a implementa proiecte viabile este cel mai important motiv pentru care România nu reuşeşte să folosească toţi banii daţi de Comunitatea Europeană.

5118 afişări
Imaginea articolului FOCUS Topul piedicilor din calea accesării fondurilor nerambursabile

FOCUS Topul piedicilor din calea accesării fondurilor nerambursabile

Potrivit Ministerului Economiei, care este parte - alături de alte 11 ministere - în Acordul de Parteneriat privind dezvoltarea prin accesul la fonduri nerambursabile, cele mai mari bariere identificate în accesul la banii europeni este neadecvarea la noua schemă de accesare a fondurilor UE a administraţiei centrale şi locale, adică lipsa capacităţii administrative care să genereze, implementeze şi monitorizeze proiecte mature, finanţabile din FESI, precum şi complexitatea procedurilor de proiect”.

Din punctul de vedere al unor autorităţi locale, lipsa personalului specializat şi a unor ghiduri practice explicite completează lista piedicilor care stau în calea accesului comunităţilor la banii europeni.

Deşi se află la început, inclusiv în exerciţiul de finanţare 2014 – 2020 au apărut breşe în absorbţia completă a fondurilor pentru anul în curs. Din cauza întârzierii deblocării programelor, multe dintre liniile de finanţare deschise au generat deja ”economii” - sume pe care beneficiarii au anunţat că le doresc, dar nu le-au luat fiindcă n-au prezentat proiecte sustenabile.

Este cazul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), care are 20 de linii de finanţare, din care 90% sunt în sarcina Ministerului Agriculturii. Fondul PNDR este, pentru tot exerciţiul de finanţare, de circa opt miliarde de euro. Dar din alocarea anului 2016 s-a făcut deja o economie.

”Statele membre solicită în fiecare an o sumă pe care o estimează ca fiind necesară la decontul fondurilor pentru proiectele de dezvoltare rurală. În general, estimarea este mai mare ca fondurile efectiv utilizate. CE blochează în conturi sumele respective, dar pentru a reduce costurile bugetare în cursul anului financiar, pe baza analizei utilizării fondurilor solicitate de statele membre, hotărăşte redirecţionarea unei părţi din fonduri către alte destinaţii. În acest an, se propune redirecţionarea unor sume către migranţi”, a explicat, pentru MEDIAFAX, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Oficialul a precizat că bugetul alocat statelor membre nu este afectat. ”Cu alte cuvinte, ce nu a utilizat România în acest an trebuie utilizat în anii viitori. Deci redirecţionarea unor fonduri, neprevăzută iniţial în bugetul UE, nu duce la niciun fel de pierderi pentru România”, a precizat Achim Irimescu, pentru MEDIAFAX.

Altminteri, în documentul întocmit de Ministerul Economiei sunt prevăzute şi soluţii pentru consolidarea capacităţii de elaborare, evaluare şi monitorizare a politicilor publice de la nivelul administraţiei centrale şi locale în vederea dezvoltării, implementării şi monitorizării unui pachet de proiecte mature, care să corespundă priorităţilor strategice prin politici publice naţionale aliniate la orientările UE.

”Resursele pot fi distribuite la nivelul ministerelor în funcţie de ariile prioritare destinate finanţărilor acoperite de acestea, prin măsuri de întărire a unităţilor de politici publice la nivelul ministerelor prioritare, stabilire a unor comitete tematice la nivelul Guvernului cu rolul de a corela şi de a creşte calitatea politicilor publice care să genereze un portofoliu de proiecte finanţabile din fonduri europene structurale şi de investiţii”, se arată într-un document al Ministerului Economiei care explică de ce nu reuşim să propunem proiecte sustenabile cu care să absorbim toate fondurile structurale alocate României.

Se vorbeşte acolo despre un buget de 340 milioane de euro ce ar putea fi asigurat din Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), finanţare care să ducă la simplificarea procesului şi a procedurilor de depunere şi implementare a proiectelor din Fondul European Social de Investiţii. Acest demers ar urma să fie implementat de Ministerul Fondurilor Europene în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regianale şi Administraţiei Publice şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (instituţii care îndeplinesc rol de autoritate de management), Autoritatea de Certificare din cadrul Minsterului Finanţelor Publice şi Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi.

Dezbaterea este însă în plină desfăşurare, sfârşitul lunii septembrie fiind unul dintre termenele stabilite pentru o nouă rundă de discuţii. Între timp, axele de finanţare intră în linie dreaptă, iar deadline-urile pentru depunerea proiectelor se apropie.

Raportul Ministerului Economiei reflectă realităţi deloc îmbucurătoare din teritoriu: în exerciţiul de finanţare 2007 – 2013, rata de absorbţie efectivă (suma rambursată de Comisia Europeană) a fost, la 31 iulie 2016, 71,76%.

”În urma exerciţiului financiar 2007 - 2013, UE s-a concentrat în exerciţiul financiar prezent (2014-2020) nu doar pe capacitatea de absorbţie, ci pe concentrarea tematică a domeniilor ce pot fi susţinute prin fonduri structurale grupate în jurul a 11 obiective tematice comune ale statelor membre. Pentru ca un proiect să poată fi finanţat cu fonduri europene structurale şi de investiţii, acesta trebuie să se înscrie într-o strategie naţională (ex: Strategia de Cercetare şi Inovare; Strategia pentru Consolidarea Administraţiei Publice, Masterplanul General de Transport, Strategia Naţională de Sănătate, Strategiile relevante în domeniul educaţiei etc.), să se încadreze în obiectivele Strategiei Europa 2020 şi să corespundă priorităţilor de finanţare stabilite prin regulamentele europene”, precizează specialiştii Ministerului Economiei.

Exemple că fondurile sunt greu de luat nu întârzie să apară mai ales din comunităţile mici, care n-au decât doi, trei oameni angajaţi la nivelul autorităţii de implementare a proiectelor din unitatea administrativ-teritorială.

”Deoarece strategia pentru 2014 – 2020 nu este încă finalizată, nu putem da un răspuns cu privire la proiectele pe care le vom implementa şi nici la programele în care am putea fi eligibili. Totuşi, suntem interesaţi de accesarea de fonduri în domeniile Educaţie, Infrastructură Rutieră, Sanitară- Socială, Eficienţă Energetică şi Conservarea Patrimoniului. Nu sunt încă în lucru draft-uri de proiecte”, au transmis, la solicitarea MEDIAFAX, reprezentanţii Primăriei municipiului Rădăuţi din judeţul Suceava.

Într-o altă comunitate mică din ţară, în Feteşti din judeţul Ialomiţa, strategia a fost realizată din bani de la bugetul local cu ajutorul unei firme, prin procedură de achiziţii publice, fiindcă în departamentul îndrituit cu scrierea proiectelor şi întocmirea proiecţiei strategice pentru perioada următoare lucrează doar patru oameni, din care doar trei au atestate de experţi în accesarea de fonduri.

”Suntem eligibili pe mai multe axe din Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional de Dezvoltare a Capacităţii Umane. Draft-urile de proiecte sunt în lucru. Sperăm să avem capacitatea de absorbţie de 98% din valoarea eligibilă a proiectelor”, au comunicat, la cererea MEDIAFAX, reprezentanţii Primăriei Feteşti.

Şi administraţiile ”cu ştaif” invocă dificultăţi în implementarea proiectelor, în cazul aplicării legislaţiei privind achiziţiile publice şi/ sau contractarea.

”Capacitatea de absorbţie este în general ridicată dacă nu intervin întârzieri generate de proceduri de achiziţie blocate de procese în instanţă sau de prestatori de contracte care nu mai pot să-şi onoreze obligaţiile contractuale din motive imputabile lor”, a răspuns Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, la solicitarea MEDIAFAX.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici