GÂNDUL: Guvernul Bolojan a operat cea mai mare tăiere de salarii din ultimii 15 ani

Într-o analiză realizată de GÂNDUL se arată că, în practică, fiecare măsură adoptată de guvern (creșterile de taxe, oprirea investițiilor) a însemnat o scădere a veniturilor pentru angajați, antreprenori, pensionari sau bugetari.

Inflația este mană cerească pentru Guvernul Bolojan

Dacă pentru omul de rând creșterea de prețuri este o veste proastă, guvernul își freacă mâinile, pentru că înseamnă mai mulți bani la bugetul de stat.

Evident că majorarea de TVA de la 19% la 21% și creșterea cotelor reduse de TVA la cota standard a generat imediat o creștere de prețuri. Cât de mare a fost creșterea de prețuri, cât au mai profitat agenții economici să mai marcheze un profit în plus, Statistica nu numără. Institutul Național de Statistică (INS) vine cu datele pe inflație și spune: prețurile au crescut, în medie, cu 7% în iulie.

Și încă nu intrase în vigoare majorarea de TVA!

Potrivit GÂNDUL, INS va veni pe 11 septembrie cu cifrele oficiale pe inflație, adică pe creșterea prețurilor, și acolo se va vedea impactul oficial al creșterilor de TVA. Impactul neoficial este mai complicat de calculat, pentru că fiecare om are un coș de consum diferit de cel calculat de INS.

Și, pe bună dreptate, ajungem să ne întrebăm: cum se poate ca inflația oficială să fie de 7%, dar eu plătesc dublu la supermarket față de anul trecut?

Guvernul Bolojan se bucură însă de creșterea de prețuri. Cu cât prețurile sunt mai mari, cu atât încasările statului din TVA – cea mai importantă taxă pentru bugetul de stat – cresc.

Revenind la tăierea de salarii operată de guvernul Bolojan: când prețurile cresc, pe lângă că îți rămân mai puțini bani după cumpărături, scade și valoarea salariului. Pentru că banul – hârtia – nu are nicio valoare.

Valoarea banului este dată de cantitatea de bunuri și servicii pe care o poți cumpăra. Astfel, chiar dacă Bolojan nu ți-a reproșat, direct, că nu muncești destul și ca atare trebuie să îți taie salariul, prin creșterea de prețuri operată de guvernul, exact asta s-a întâmplat.

Premierul Bolojan nu este de acord cu președintele CJ Bihor Bolojan

Mai departe, a devenit clar pentru toată lumea că guvernul nu are niciun chef de restructurarea cheltuielilor statului. Cum să mai creadă cineva în reforma administrației locale, a companiilor de stat, a găurilor negre, când Ilie Bolojan a zis, în mai multe rânduri, că mai întâi scade cheltuielile statului și abia apoi trece la creșteri de taxe.

„Înainte de a crește orice fel de taxe, este nevoie să facem tot ce ține de noi pentru a reduce cheltuielile de funcționare ale statului”, spunea, pe 13 ianuarie 2025, Ilie Bolojan, pe atunci președintele interimar al PNL și președintele CJ Bihor.

Dar, de la primele zile de mandat, s-a repezit direct la creșteri de taxe.

Premierul Ilie Bolojan vine cu păreri diametral opuse față de președintele de CJ Ilie Bolojan, pentru că ambele pachete de măsuri de reducere a deficitului au vizat creșteri de taxe și puțin spre deloc „tot ce ține de noi pentru a reduce cheltuielile de funcționare ale statului”.

Toate creșterile de taxe cresc prețurile, invariabil, mai devreme sau mai târziu. Creșterile de prețuri scad salariile.

Dar cu investițiile ce ați avut?

Din toate cheltuielile bugetare, exact ca guvernele anterioare, executivul condus de Bolojan a trecut la tăierea investițiilor. Dar manualul de economie spune clar: guvernele, în vremuri economice grele – cum este cea de acum – pompează bani în consum și investiții, ca să susțină economia. În contrapondere, în vremuri bune, guvernul strânge cureaua. Dar executivul actual este pe contrasens cu regulile de guvernanță economică.

„Anul acesta nu vom mai semna contracte noi, iar contractele aflate în plată vor fi eșalonate pe 3 ani”, a spus premierul săptămâna trecută.

Datele de la Finanțe arată, însă, că guvernele din 2025 s-au apucat deja de tăierea investițiilor de la buget înainte de anunțul lui Bolojan: cheltuielile de capital, adică investițiile din bugetul statului, scădeau cu 8% în primul trimestru din 2025 și cu 2% la jumătatea anului 2025.

Practica nu este nouă. Orice guvern care a avut nevoie să „regleze” deficitul bugetar, a trecut mai întâi la scăderea investițiilor.

Or, tăierea investițiilor înseamnă că guvernul își taie singur venituri din viitor. Mai mult, taie investiții ca să poată susține plăți curente, cum sunt salariile, pensiile, dobânzile sau cheltuielile cu bunuri și servicii.

Creșterea taxelor din 2025, a prețurilor și dobânzilor, concomitent cu scăderea investițiilor, aduce cea mai mare tăiere de salarii din România de după 2010, când guvernul Emil Boc, sub bagheta președintelui Traian Băsescu, a crescut TVA de la 19% la 24% și a scăzut cu 25% salariile tuturor bugetarilor.

Diferența între 2025 și 2010 este că 2025 încă nu s-a terminat.