GfK: 2014, cel mai bun de la declanşarea crizei în ceea ce priveşte încrederea românilor în economie şi finanţe

Anul 2014 a fost cel mai bun de la declanşarea crizei în ceea ce priveşte încrederea românilor în perspectivele financiare şi economice, veniturile au fost stabile, iar procentul celor care susţin că situaţia financiară a familiei lor a fost mai dificilă decât în 2013 este în scădere, arată GfK.

212 afișări
Imaginea articolului GfK: 2014, cel mai bun de la declanşarea crizei în ceea ce priveşte încrederea românilor în economie şi finanţe

GfK: 2014, cel mai bun de la declanşarea crizei în ceea ce priveşte încrederea românilor în economie şi finanţe (Imagine: Shutterstock)

"Este prima dată în ultimii şapte ani când procentul celor care se uită cu încredere la viitorul economic al ţării îl depăşeşte pe cel al neîncrezătorilor, ceea ce ne face să aşteptăm o creştere a indicatorului măsurat de GfK şi în 2015. Încheierea unui an electoral intens, dar şi perspectivele de revenire a economiei globale, îi determină pe români să spere la un viitor mai bun", a declarat Andi Dumitrescu, director general GfK România.

Astfel, 4 din 10 români afirmă că starea generală a economiei a suferit un regres anul trecut faţă de 2013, faţă de aproape 6 din 10 români care considerau acelaşi lucru pentru anul 2013 comparativ cu 2012.

Potrivit GfK, o treime dintre români se aşteaptă ca economia să meargă mai bine în 2015 şi doar 20% mai rău.

Pentru o treime dintre români spuneau în decembrie că situaţia financiară a familiei lor este mai dificilă decât în urmă cu 12 luni, în vreme ce 16% dintre locuitori credeau că aceasta este mai bună. Situaţia cunoaşte o îmbunătăţire faţă de 2013, când 44% din populaţie îşi vedea finanţele personale deficitare.

În privinţa perspectivelor financiare, doar un sfert dintre cei chestionaţi au spus de-a lungul anului 2013 că acestea se vor înrăutăţi, peste 21% fiind optimişti. Procentul celor care cred că situaţia bugetului va fi stabilă în viitor a crescut faţă de 2013, de la 43% la 47%.

În decembrie 2014, percepţia asupra evoluţiei inflaţiei din ultimul an este mai bună decât în aceeaşi lună din 2013. Aproape 4 din 10 români cred că preţurile au fost mai ridicate în 2014 în comparaţie cu anul anterior, faţă de 67% care credeau acelaşi lucru în 2013.

Perspectivele privind şomajul sunt mai bune decât în anii anteriori. Media peşimiştilor în 2014 se situează la 58% faţă de 66% în 2013 şi 63% în 2012.

Atunci când se referă la investiţiile în bunuri de folosinţă îndelungată, numărul celor care considerau în decembrie că nu este un moment bun pentru realizarea acestora în viitorul apropiat este în scădere faţă de decembrie 2013, 49% dintre români afirmând că nu intenţionează să cumpere un obiect important pentru locuinţă în următorul an, versus 52%.

Atitudinea faţă de economisire este relativ constantă, doar 20% dintre români consideră că este o perioadă propice pentru a pune bani deoparte, iar 59% spun că veniturile lor abia reuşesc să le acopere cheltuielile curente. În acelaşi timp însă, procentul celor care spun că au datorii este într-o uşoară scădere, situându-se la 16%, comparativ cu 19% în decembrie 2013 şi 2012.

Informaţiile provin din Barometrul de Încredere a Consumatorului, studiu cofinanţat de Comisia Europeană şi realizat lunar de GfK România. Datele sunt reprezentative pentru populaţia României în vârstă de 15 ani şi peste, eşantionul fiind de 1.000 de persoane.

Indicele general măsurat de Barometrul de Încredere a Consumatorului realizat de GfK pentru Comisia Europeană a atins o medie anuală de -28,6 în decembrie 2014.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici