Începe războiul în instanță pentru moștenirea lui Mihai Șora, la trei ani de la moartea filosofului! Ce revendică fiii academicianului de la văduva acestuia | SURSE JUDICIARE

Membru de onoare al Academiei Române și fondator al Grupului pentru Dialog Social și al Alianței civice, Mihai Șora a fost primul ministru al educației în România postdecembristă. La momentul dispariției academicianului, presa a menționat că Mihai Șora ar fi lăsat în urma sa o avere estimată la un milion de euro și că aceasta ar fi revenit în totalitate văduvei lui, respectiv celei de-a doua soție, poeta Luiza Palanciuc.

În plus, în primăvara lui 2023, după dispariția omului de cultură, unul dintre copiii lui, Tom, stabilit în Germania, clarifica în exclusivitate pentru GÂNDUL mai multe aspecte legate de avererea tatălui său. Tom Șora a precizat atunci că apartamentul în care a locuit tatăl lui a fost cumpărat, în anii 1990, de Andrei Șora, fratele său, iar în acea perioadă, locuința a costat între 20.000 și 30.000 de mărci.

“Locuința noastră în care am crescut și în care am trăit toți, și mama (nota red. – prima soție a lui Mihai Șora), era un spațiu special, așa-numita casă din Jules Michelet, pe care o știu mulți oameni. Noi eram foarte legați de această casă. Când a fost, în anii ‘90, o anumită lege, chiriașii aveau prioritate pentru achiziționarea caselor.

Sute de mii de oameni și-au cumpărat casa în care locuiau și tata locuia acolo. Noi veneam, plecam, el era chiriaș, dar n-avea bani să-și cumpere o casă. Deși, pe vremea aia nu erau foarte scumpe, dar 20.000-30.000 de mărci tot costa. Și fratele meu a finanțat casa. Deci el a cumpărat casa cu banii lui, pe numele tatălui. Chestia a fost în familie, ca în familie, ce e al tatălui e și al fiilor, dar de fapt, casa e a lui Andrei, el a plătit-o”, a mărturisit Tom Șora.

Acesta a adăugat că deși fratele său a cumpărat casa, la un moment dat, el nu a mai fost primit în locuință, iar Andrei a rupt relațiile definitiv cu părintele său.

“În momentul în care Andrei a fost persoana non grata, ostracizat, la un moment dat, s-a văzut deposedat și de dreptul de a intra în casa pe care a cumpărat-o și după aceea, și noi toți. Fratele meu a fost un om cu mare voință și care nu se lamenta sau așa ceva. Dar eu știu că pentru el a fost groaznic și a rupt relațiile definitiv cu tata”, a explicat fiul lui Mihai Șora.

Mai mult, Tom Șora a ținut să explice faptul că, după moartea tatălui său, Luiza Palanciuc a rămas în apartamentul respectiv și, în plus, a intrat și în posesia cărților rare pe care le avea academicianul, dar și a unei colecții de obiecte de artă. Potrivit surselor MEDIAFAX, aceasta fac acum obiectul acțiunii de succesiune, care a fost deja depusă pe masa unei instanțe din Capitală.

Practic, Tom Șora, alături de sora lui, Elisabeth, precum și de Sylvie Delmas (urmașa lui Andrei Șora) i-au deschis acum proces mamei vitrege, Luiza Palanciuc (văduva academicianului), de la care speră să obțină o parte din averea lăsată.

Cine a fost Mihai Șora

Mihai Șora s-a născut pe 7 noiembrie 1916 în localitatea Remetea Mare din județul Timiș. Fiu al unui preot, el a studiat filosofia la Universitatea din București (1934–1938), unde i-a avut ca profesori, printre alții, pe Nae Ionescu și Mircea Vulcănescu, iar la seminar l-a avut ca asistent, timp de trei ani, pe Mircea Eliade.

El a obținut o bursă din partea Institutului Francez din București în 1938 și s-a stabilit în Franța.

Între anii 1945 și 1948 a lucrat la Centre national de la recherche scientifique din Paris.

A debutat la Gallimard cu ”Du dialogue intérieur. Fragment d’une anthropologie métaphysique” în anul 1947, iar lucrarea sa a avut ecouri printre mari personalități filosofice franceze. Mihai Șora a refuzat cetățenia franceză care i-a fost propusă imediat după apariția cărții.

În 1948 a revenit în România pentru a-și întâlni părinții, însă autoritățile nu i-au permis să se întoarcă în Franța, acolo unde îl așteptau soția și copiii. Ulterior, aceștia au fost nevoiți să îl urmeze. Forțat să rămână în România după 1948, timp de 20 de ani nu a publicat nimic.

A lucrat în Ministerul de Externe în perioada Anei Pauker (1948–1951), apoi ca șef de secție la Editura pentru Limbi Străine (1951–1954) și redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1954–1969), unde are meritul editorial de a fi fost fondatorul noii serii BPT (acronim pentru „Biblioteca Pentru toți”).

În urma publicării Antologiei poeziei interbelice, în care erau prezenți poeți ca Nichifor Crainic și Radu Gyr, foști deținuți politici, iar, din emigrație, Aron Cotruș, Ștefan Baciu și Horia Stamatu, este imediat înlăturat și trimis ca simplu redactor la Editura Enciclopedică.

După evenimentele din decembrie 1989, a fost ministru al învățământului în primul guvern Petre Roman (30 decembrie 1989–28 iunie 1990).

Prima soție a lui Mihai Șora, scriitoarea Mariana Șora, a părăsit România la sfârșitul anilor ’70 și a decedat la München, în Germania, în anul 2011, la vârsta de 94 de ani. Din această primă căsătorie, Mihai Șora are trei copii: Elisabeth, Andrei și Tom.

Mihai Șora s-a recăsătorit pe 19 iulie 2014, la vârsta de 98 de ani, cu scriitoarea Luiza Palanciuc, care avea 42 ani la momentul respectiv.

În data de 25 februarie 2023, Luiza Palanciuc a anunțat, pe Facebook, decesul lui Mihai Șora.