Lazea: Băncile omoară găina care poate aduce ouă de aur

Băncile "omoară găina care poate aduce ouă de aur" prin marjele mari practicate la creditele în lei, care au crescut de la 2,4 puncte procentuale în decembrie 2008 la 7,3 puncte în august, a declarat, marţi, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

38 afişări
Imaginea articolului Lazea: Băncile omoară găina care poate aduce ouă de aur

Lazea: Băncile omoară găina care poate aduce ouă de aur (Imagine: Mediafax Foto)

Lazea a arătat, în cadrul seminarului "Ce credit este mai bun - în lei sau în euro?", organizat de Ziarul Financiar, că factorii de pe partea de cerere şi ofertă arată că ar trebui să ducă la o creştere superioară a creditării în lei faţă de cea în euro.

El a adăugat că o posibilă explicaţie pentru acest paradox ar putea fi marjele mari, şi în creştere, practicate de sistemul bancar la creditele în lei.

"Acest lucru nu se întâmplă, iar creditul în valută a crescut în perioada august 2009 faţă de luna similară din 2008 cu 13,25%, iar cel în lei a scăzut cu 9%. Per total, creditul neguvernamental a crescut în termeni reali cu 3,1%", a precizat Lazea.

Economistul-şef al BNR a explicat că raportul dintre credite şi depozite în România s-a redus de la 1,31 în decembrie 2008 la 1,23 în luna septembrie 2009.

Pe partea de lei, raportul dintre credite şi depozite a scăzut de la 0,85 în decembrie 2008 la 0,78 în august şi la 0,8 după primele nouă luni.

"În loc să asistăm la o expasiune a creditării în lei asistăm la o contracţie", a explicat Lazea.

El a mai arătat că raportul dintre credite şi depozite la euro a scăzut de la 2,09 în decembrie 2008 la 1,94 în august şi 1,85 în luna septembrie 2009.

"Marja la creditele în lei a crescut de la 2,4 puncte procentuale în decembrie 2008 la 7,3 puncte în august şi cred că băncile omoară găină care pot aduce ouă de aur", a declarat Lazea.

Reprezentantul BNR a afirmat că băncile încearcă prin aceste marje foarte mari la lei, dar şi la euro, să acopere eventualele pierderi din credite trecute, şi consideră că acest lucru nu este bun tot pentru instituţii.

"Băncile ar trebui să-şi asume greşelile trecute şi să nu penalizeze pe noii potenţiali solicitanţi de credite prin marje atât de mari. Nu cred că face bine nimănui o politică de penalizare a noilor clienţi", a spus Lazea.

Economistul-şef al băncii centrale a adăugat că o altă explicaţie pentru evoluţia creditării în lei ar putea fi îndreptarea "în mod logic" a atenţiei băncilor spre sectorul de stat, care are risc zero.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi CEC Bank, Radu Gheţea, a reiterat faptul că nu este bine ca românii să se împrumute în altă monedă decât în cea în care obţin veniturile.

"Foarte mulţi din doritorii de credite se uită în general la o perioadă foarte scurtă şi chiar dacă angajează un credit pe 20-30 de ani, fac socoteala la rata în lei şi la cea în valută, iar cea la valută binenţeles că este mai mică", a spus Gheţea.

El a explicat că marjele întotdeauna au măsurat în special riscul şi că este normal ca într-o economie mondială şi naţională în care criza economică se manifestă încă, riscurile să fie înalte şi băncile să fie foarte atente, să fie reticente.

Pe de altă parte, Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank, a menţionat că, pe de o parte, marjele crescute din perioada actuală încearcă să acopere o neperformanţă trecută.

"În momentul în care iei o decizie de creditare nu poţi să faci abstracţie de neperformanţa pe un segment oarecare. Nu poţi să tragi o linie şi să zici ce a fost a fost. Determinarea neperformanţei este un indicator ce te duce în viitor. Orice bancă care îşi calibrează riscul trebuie să ia în considerare nivelul de neperformanţă existent în prezent", a spus Oprescu.

Şeful Alpha Bank România a adăugat că o a doua explicaţie pentru marjele ridicate la creditele în lei este faptul că pe acest segment există o concurenţă din partea statului, de unde există produse atractive, cu risc perceput la zero.

"Creşterea creditului guvernamental a luat foarte mult din capacitatea sectorului bancar de a credita pe sectorul privat. Cred că această explicaţie acoperă mult mai bine această tendinţă", a continuat Oprescu.

Totodată, directorul general executiv al Piraeus Bank, Cătălin Pârvu, a menţionat că raportul dintre credite şi depozite este supraunitar, ceea ce înseamnă că există mai puţine depozite decât credite.

"Dacă extindem şi mai mult partea de creditare, raportul este şi mai mare. Diferenţa existentă între depozite şi credite trebuie finanţată de undeva şi anume de la băncile mamă, iar fondurile de acolo sunt în euro. Nicio bancă nu îşi va asuma risc valutar să transforme resursele atrase în euro în lei cu scopul de a credita în lei", a explicat Pârvu.

El susţine creditare în lei, întrucât se elimină variaţia cursului de schimb.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici