Legea privind accesul și munca imigranților în România va fi schimbată. Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, detalii despre modificările esențiale

Un grup de lucru interministerial condus de Cancelaria primului ministru lucrează în prezent la o noul lege care vizează lucrătorii migranți, care va abroga legislația în vigoare, a declarat Ciprian Văcaru într-o declarație pentru Mediafax, luni, în marja Congresului Național pentru Îmbătrânire Activă, unde a reprezentat Ministerul Muncii.

Schimbările vizează, pe de o parte, reducerea birocrației, reclamată de mediul privat și companiile de consultanță privind forța de muncă din afara blocului comunitar.

„Lucrăm la un sistem în care firmele care recrutează personal străin non-UE să fie mai ușor identificate, să fie mai ușor în partea de aducere a oamenilor, pentru că știm că la momentul de față avem undeva între nouă și 12 luni de zile în care se poate lua acea viză și acel permis de muncă. Lucrăm la astfel de sistem în care să ușurăm practic lucrul firmelor respective”, a declarat secretarul de stat.

Autoritățile vor ca prin noua lege să poată avea mai multe informații privind traseul lucrătorilor care sunt acceptați pe piața muncii din România, dar dintre care unii pleacă direct spre vest.

„Lucrăm, într-adevăr și la niște obiective și mecanisme prin care să putem să monitorizăm ce se întâmplă cu adevărat cu acei lucrători străini care ajung pe teritoriul României pentru că în ultimii ani de zile, deși am eliberat undeva în jur de 50 spre 70.000 de permise de muncă, în momentul în care ne uitam la lucrătorii care rămân efectiv în țară erau undeva la 60 pe 70% persoane care încă lucrau pe teritoriul României. Restul plecau, fie nu mai ajungeau absolut deloc în România, în momentul în care primeau acea viză, puteau să plece direct într-o țară străină, fie veneau în România și ulterior plecau imediat într-o țară străină și nu din cauza aceasta aveam inclusiv problemele acelea legate de viza Schengen, până am putut să intrăm în Schengen”, a declarat secretarul de stat.

Cât va fi de fapt contingentul pe 2026

Din această cauză, pe piața muncii se simțea un deficit de forță de muncă, implict față de nivelul aprobat.

„Noi nu am atins niciodată contingentul acela de 100.000 de persoane, cum a fost în ultimii doi ani de zile. Chiar dacă eliberam un număr de permise de muncă, oamenii aceia nu veneau și nu lucrau pe teritoriul României. În momentul de față, în România există contracte de muncă pentru lucrători străini, cu aproximație, în jurul cifrei de 120.000 de persoane, în toți anii de când aducem lucrători străini în România, deși noi am avut cel puțin în ultimii doi ani de zile contigente stabilite de 100.000 de persoane”, a detaliat Ciprian Văcaru.

Astfel, dacă pentru 2025, contingentul aprobat este de 100.000 de străini, iar declarațiile publice recente ale ministrului Muncii, dar nu numai, indicau o scădere cu 10% pentru anul următor, și la acest capitol sunt luate în calcul unele schimbări privind modul de stabilire a acestuia.

Reducerea cu 10% pentru anul viitor era pusă în contextul reducerii activității unor ramuri ale economiei, iar prin această măsură, autorităţile afirmau că îşi propun să acorde prioritate cetăţenilor români pentru anul următor, ținând cont de estimările privind evoluția pieței muncii și posibilele restructurări din sectorul bugetar. „Având în vedere că în calcul pentru salariu minim ne-a spus, printre altele, Institutul Național de Statistică, faptul că există posibilitatea de a avea un anumit număr de disponibilizări în anul viitor, eu am considerat de cuviință ca în anticiparea acestor probleme sociale să avem cât mai multe locuri de muncă disponibile pentru cetățenii români”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, la începutul lunii, la Digi 24.

„În Consiliul național tripartit, desfășurat în luna octombrie, s-a stabilit între parteneri sociali și Guvernul României că vom avea un contingent de 90.000 de lucrători străini. Acum, în momentul în care vom modifica legislația în vigoare, acea formulă de contingent se va schimba în noua lege și atunci probabil va fi și o discuție legată de un nou contingent pe noua legislație. Și atunci trebuie să vedem dacă într-adevăr noua lege va intra în vigoare și se va aplica de la 1 ianuarie, atunci vom discuta și despre un nou CNT (Consiliu Național Tripartit – n.r.) în care să discutăm noul contingent de lucrători străini”, a precizat, luni, Ciprian Văcaru.

Potrivit secretarului de stat, proiectul se află într-o fază avansată, acesta fiind în lucru de câteva luni.

„În moment în momentul acesta se lucrează la lege, grupul interministerial lucrează din vara acestui an, suntem aproape de finalizarea ei, estimăm că undeva probabil săptămâna aceasta va ieși în transparență decizională”, a declarat secretarul de stat pentru Mediafax.

Ce spun statisticile

Potrivit datelor oficiale de la nivelul Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), la finalul anului 2024, România înregistra peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene.

Pentru anul 2025, s-a menținut plafonul de 100.000 de avize, în condițiile în care domenii esențiale – precum producția (29.141 angajați non-UE), construcțiile (28.538), comerțul (20.008), HoReCa (18.844) și serviciile administrative și de suport (12.189) – se bazează pe această forță de muncă.

Peste 60% dintre avizele emise în 2024 au vizat ocupații precum muncitori în agricultură, construcții, curățenie sau manipulare marfă. Nepal, Sri Lanka, Turcia și India rămân principalele țări de origine ale lucrătorilor non-UE în România.

Cele mai recente date arată că în primele opt luni, perioada 1 ianuarie – 31 august a acestui an, polițiștii de imigrări au emis, la nivel național, 71.921 de avize de angajare în muncă pentru străinii care doresc să lucreze în România.

• Contingentul aprobat pentru anul în curs a fost utilizat în proporție de 71,9 %.
• Majoritatea avizelor au fost eliberate pentru lucrători permanenți, fiind înregistrate 71.290 de astfel de documente.
• Totodată, 228 de persoane au primit aviz de angajare ca lucrători detașați, 185 de avize au fost pentru lucrători înalt calificați, iar 175 de avize au fost acordate pentru lucrători sezonieri.
• Alte 38 de avize au fost emise pentru lucrători ICT – respectiv persoane transferate în cadrul aceleiași companii, în timp ce 4 avize au fost acordate pentru lucrători au pair și un aviz pentru lucrător stagiar.

„Inspectoratul General pentru Imigrări continuă să sprijine angajatorii din România prin digitalizarea și eficientizarea procedurilor de emitere a avizelor, în concordanță cu reglementările legale în vigoare”, transmiteau oficialii IGI la începutul lunii septembrie.