Lider sindical: Remus Borza a creat un conflict artificial cu Serbia privind sistemul hidroenergetic

Liderul sindical Cristinel Popescu îl acuză pe administratorul Hidroelectrica, Remus Borza, că a creat un conflict artificial cu Serbia privind exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie al Dunării, cu consecinţe asupra producţiei de energie pentru România, a navigaţiei şi ecosistemului.

901 afişări
Imaginea articolului Lider sindical: Remus Borza a creat un conflict artificial cu Serbia privind sistemul hidroenergetic

Lider sindical: Remus Borza a creat un conflict artificial cu Serbia privind sistemul hidroenergetic

Liderul Sindicatului Porţile de Fier, Cristinel Popescu, a declarat, joi, că în prezent Dunărea este la cel mai scăzut nivel pe care îl ştie, ca urmare a faptului că Serbia exploatează apa fluviului încălcând un acord existent, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În opinia lui Cristinel Popescu, încălcarea acordului de către Serbia este o consecinţă a faptului că administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, a decis ca, în ultimii doi ani, să nu mai achite Serbiei contravaloarea a 138 GWh, bani care ar fi urmat să fie folosiţi pentru lucrări la malul sârbesc, conform înţelegerii încheiate între cele două state.

"Partea română nu a plătit pe doi ani de zile contravaloarea a 138 GWh anual, parte pe care trebuia să o plătim pentru lucrările de întreţinere a malurilor pe partea sârbă. Este o decizie unilaterală a administratorului judiciar, din punctul meu de vedere, este un conflict artificial pe care l-a creat Remus Borza ca să poată să afle cât de important şi folositor este el, indispensabil, să încerce să rezolve conflictul. Numai că părerea mea este că de această dată a dat cu nuca în perete pentru că sârbii sunt recunoscuţi ca nişte oameni foarte încăpăţânaţi, care ţin foarte mult la ceea ce au semnat şi ce au discutat. Acesta este motivul pentru care Dunărea, dacă aţi observat, este foarte scăzută, nivelul lacului în amonte de Porţile de Fier I este extraordinar de scăzut. Nu ţin minte să îl fi văzut vreodată mai scăzut de atât, cu tot ceea ce implică: afectarea biosistemului, a florei, a faunei, a navigaţiei pe Dunăre şi asta este foarte grav şi din punct de vedere energetic, ceea ce mă interesează pe mine, scăderea randamentului Hidrocentralei Porţile de Fier, scăderea producţiei şi costuri mai mari de producţie", a declarat Cristinel Popescu, la finalul şedinţei Comisiei de Dialog Social care s-a desfăşurat la Prefectura Mehedinţi şi la care a participat.

Astfel, potrivit liderului Sindicatului Porţile de Fier, Cristinel Popescu, la darea în folosinţă a Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I şi Djerdap I pe partea sârbească, între cele două părţi a fost semnat un acord care prevedea ca partea română să plătească părţii sârbe echivalentul a 138 GWh energie electrică întrucât malul sârbesc este mai jos decât cel românesc. Acelaşi act prevedea ca suma respectivă să fie folosită de Serbia pentru lucrări la malul Dunării.

După ce plăţile au fost sistate, Serbia uzinează mai multă apă din Dunăre, fără să mai respecte graficul comun, ceea ce duce la secarea malului românesc.

"Fiind vorba despre Hidrocentrala Porţile de Fier, efectele sunt legate de producerea energiei electrice. Datorită scăderii cotei Dunării în amonte, evident că se micşorează nivelul dintre amonte şi aval, deci căderea pentru Hidrocentrala Porţile de Fier I şi randamentul sunt scăzute, cu costuri mai mari pentru producerea megawattului-oră şi cu o producţie diminuată", a explicat Cristinel Popescu.

Consecinţele celor relatate de Cristinel Popescu s-au observat pe malul românesc al fluviului Dunărea în urmă cu aproximativ o lună.

Astfel, potrivit directorului Parcului Natural Porţile de Fier, Marian Jiplea, sute de kilograme de peşti din arii protejate au rămas pe uscat după ce apa s-a retras brusc cu aproximativ trei, patru metri.

"S-au produs efecte în special asupra speciilor din zonă, speciile de peşti protejate. Concret, la ASPA (Arie de Protecţie Specială Avifaunistică - n.r.) Diviş Pojejena, scăderea dramatică a nivelului a făcut ca peştii, fiind în perioada de prohibiţie, să rămână pe uscat. Au fost zone cu sute de kilograme de peşte rămase pe uscat şi bineînţeles că au murit, s-au diminuat efectivele. S-au observat asemenea situaţii şi la racul de Dunăre, care este o specie protejată în zona Diviş Pojejena şi la Balta Nera-Dunăre, rezervaţii din Caraş-Severin", a declarat directorul Parcului Natural Porţile de Fier.

Scăderea nivelului Dunării are efecte negative şi asupra turismului din zona Clisurii Dunării din judeţul Mehedinţi, potrivit administratorilor pensiunilor, o parte dintre turiştii care îşi rezervaseră camere anulându-şi sejurul când au aflat că apa este scăzută.

Nicu Roman, proprietarul unei pensiuni de pe Clisura Dunării, a declarat că jumătate din cei care aveau rezervări făcute au renunţat să mai vină întrucât au aflat că nu pot pescui.

"Unde suntem noi, aici, ar trebui să fie apă cam doi metri, cu doi metri peste ce este acum. Pontonul pensiunii ar trebui să plutească, dar, din păcate, pescuim în nămol", a arătat proprietarul pensiunii, care a adăugat că majoritatea turiştilor merg pe Clisura Dunării pentru pescuit.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici